În lumea de astăzi, Ordinul dominican a devenit un subiect de interes din ce în ce mai relevant. Cu un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale societății, Ordinul dominican a generat dezbateri ample și interes în diferite sectoare. De la influența sa asupra economiei până la impactul asupra sănătății, Ordinul dominican este un subiect care a fost subiect de studiu și analiză de către experți și cadre universitare din întreaga lume. Cu scopul de a clarifica și aprofunda înțelegerea Ordinul dominican, acest articol va aborda diferitele aspecte legate de acest subiect, pentru a oferi o viziune amplă și detaliată asupra importanței și impactului său astăzi.
Ordinul Dominican | |
---|---|
![]() | |
Blazon | |
Nume oficial | Ordo Praedicatorum |
Nume popular | Dominicani |
Fondator | Sfântul Dominic, Toulouse |
Data înființării | 1214 |
Apartenența | Biserica Catolică |
Sigla | OP |
Deviza | Laudare, Benedicere, Praedicare |
Statut canonic | Ordin mendicant |
Vestimentație | Îmbrăcăminte monahală albă cu scapular alb |
Ramura femenină/masculină | Dominicane |
Sit oficial | curia.op.org |
Ordinul dominican (în latină, Ordo Praedicatorum, prescurtat OP) este un ordin călugăresc catolic întemeiat la începutul secolului al XIII-lea de Sfântul Dominic.
Încă din primul secol al existenței sale ordinul dominican a întemeiat mănăstiri pe teritoriul actual al României, în Transilvania și Moldova. Una din cele mai vechi mănăstiri dominicane din Transilvania este actuala Biserică Franciscană din Cluj. Mănăstiri dominicane au mai existat la Bistrița, Brașov, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Sebeș, Sibiu, Sighișoara și Târgu Mureș.[1]
Dominicanii au fost activi în Episcopia de Milcov, afectată de marea invazie mongolă din 1241.
După alungarea lor în contextul Reformei Protestante, dominicanii nu s-au mai întors în Transilvania.