Sighișoara

Sighișoara
Segesvár
—  municipiu  —

Stemă
Stemă
Sighișoara se află în RomâniaSighișoaraSighișoaraSighișoara (România)Localizarea orașului pe harta României
Sighișoara se află în Județul MureșSighișoaraSighișoaraSighișoara (Județul Mureș)Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°13′1″N 24°47′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.21694°N 24.79111°E
Țară România
Județ Mureș
SIRUTA114514
Atestare documentară1280
ReședințăSighișoara​
ComponențăSighișoara​
Angofa
Aurel Vlaicu
Hetiur
Rora
Șoromiclea
Venchi
Viilor
Guvernare
 - PrimarIoan-Iulian Sîrbu​ (Uniunea Independentă pentru Sighișoara​, octombrie 2020)
Altitudine380 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total23.927 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal545400
Localități înfrățite
 - BloisFranţa Franța
 - Citta di CastelloItalia Italia
 - DinkelsbühlGermania Germania
 - KiskunfélegyházaUngaria Ungaria
 - ZamośćPolonia Polonia
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județuluiLocalizare în cadrul județuluiLocalizare în cadrul județului
Amplasare zonalăAmplasare zonalăAmplasare zonală
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sighișoara (în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ sau Scheeßprich, în germană Schäßburg, în trecut Schaäsburg sau Schespurg de asemenea, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Sighișoara (reședința), Șoromiclea, Venchi și Viilor, și din satul Hetiur. Municipiul are o populație de 28.102 locuitori (2011).

Centrul istoric a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Mureș, având codul de clasificare MS-II-s-A-15806. De asemenea, centrul istoric este inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Istoric

Reconstituire a localității din anul 1740

Undeva lângă Sighișoara se găsea postul de pază militară romană Sandava. Localitatea a fost întemeiată de coloniștii germani (de fapt, franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Géza al II-lea pentru a apăra granițele de est, pentru minerit și pentru dezvoltarea economiei regionale. În această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumiți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca „sașii din Transilvania”, nu au o legătură directă cu saxonii din nord-vestul, centrul-estul sau nord-estul Germaniei de astăzi (i.e. din landurile Saxonia Inferioară, Saxonia-Anhalt precum și Saxonia în această ordine geografică). Acești coloniști primesc în folosință „pământul crăiesc” (i.e. pământul regal; latină Fundus regius, germană Königsboden) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite, consființite prin Diploma andreană (latină Diploma Andreanum, germană Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen sau Das Andreanum) de Andrei al II-lea al Ungariei în secolul al XIII-lea și ulterior confirmate sub egida autonomiei „Universității Săsești” garantată de monarhul maghiar Matei Corvine la sfârșitul secolului al XV-lea.

Cronicarul sighișorean Georg Kraus (sau Georgius Krauss, sau Georg Krauss) (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu „Schäßburg”). Localitatea este menționată în anul 1367 ca „civitas” (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435. Forma „Sighișoara” a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.

În decursul anilor, cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în secolul al XV-lea a fost înălțat cu încă 3–4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. În prezent mai există 9 turnuri și trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor).

Între anii 1431 și 1435, Vlad Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș.

În anul 1514, când războiul țărănesc al lui Gheorghe Doja se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat).

În anul 1600 cetatea este atacată de trupele conduse de Mihai Viteazul și mai târziu este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, „bani împrumutați”, cum menționează cronicarul Krauss. Mai târziu, în anul 1603 cetatea este atacată de Moise Székely cu trupele turcești, în anul 1605 este atacată de trupele condusă de Ștefan Bocskai și în anul 1662 este atacată de trupele conduse de Ioan Kemény. În Sighișoara este ales principe al Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I în anul 1630 (1 decembrie), Francisc Rhédei în anul 1657 (2 noiembrie) și Acațiu Barcsay în anul 1658 (7 octombrie).

În anul 1646, 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul victimelor este de 4.000.. În anul 1676 orașul este aproape distrus de un puternic incendiu (624 de case, 7 turnuri de apărare, Biserica Mânăstirii,). În anul 1788 este din nou conflagrație.

Între 1703-1711, are loc mișcarea anti-habsburgică din Ungaria și Transilvania. Curuții (anti-habsburgicii) - conduși în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu și Bucur Câmpeanu - au atacat cetatea Sighișoara care era văzută ca fiind de partea lobonților (apărătorii imperiului habsburgic). După lupte grele, curuții își dau seama că nu pot ocupa cetatea, și se retrag.

În anul 1849 orașul este ocupat de trupele conduse de Generarul Forró și mai târziu din nou este ocupat de trupele conduse de Józef Bem.

Prin bătălia între trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară de pe câmpia dintre Sighișoara și Albești din 31 iulie 1849, Sighișoara a intrat în istoria luptelor revoluționare din secolul al XIX-lea. În această bătălie a murit, printre alții, poetul maghiar Sándor Petőfi.

În perioada interbelică, Sighișoara a fost reședința județului Târnava Mare.

Bresle

Breslele meșteșugarilor din Sighișoara, 19 la număr, și-au primit primele statute în 1376, statute care aveau la bază legi și obiceiuri mai vechi. Se iau măsuri pentru interzicerea măririi numărului angajaților, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurența între bresle era acută, iar cea dintre breslele din diferite orașe era de-a dreptul crâncenă. De exemplu, dacă lăcătușii din Brașov aduceau la târgul din Sighișoara „lacăte și broaște proaste”, lăcătușii sighișoreni aveau dreptul să le confiște.

Meșteșugarii devin tot mai înstăriți și ajung să aibă reprezentanți în sfatul cetății, lucru care până atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul meșteșugar care a ajuns să intre în sfatul cetății, cu funcție de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, în 1393.

Breslele au fost desființate în 1884 deoarece își pierduseră semnificația.

Cultură

Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522 și este una din cele mai vechi școli din Transilvania.

Așa-numitele Richttage ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526.

Primul ziar sighișorean, Sächsisches Volksblatt, apare în 1869, între 1872-1900 apare Schäßburger Anzeiger, din 1901 publicat sub numele Schäßburger Zeitung, iar din 1879 până în 1944 apare Großkokler Bote. Toate acestea erau în limba germană.

Sighișoara a avut până la cel de-al doilea război mondial o orchestră simfonică. Între oaspeții acesteia s-a numărat compozitorul Johannes Brahms, care a vizitat Sighișoara cu ocazia unui turneu concertant.

Unul din cele mai vechi monumente din oraș este Biserica Mănăstirii Dominicane, construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în stilul gotic transilvănean.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Sighișoara se ridică la 23.927 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 28.102 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,69%), cu minorități de maghiari (12,57%) și romi (2,93%), iar pentru 17,64% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,67%), cu minorități de reformați (6,26%), romano-catolici (4,09%) și unitarieni (2,51%), iar pentru 18,72% nu se cunoaște apartenența confesională.

Demografie

În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități.

În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a.

În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități.

În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români, 1.327 germani, 6.948 maghiari, și 853 de alte naționalități.

Sighișoara - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Politică și administrație

Primăria

Municipiul Sighișoara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Ioan-Iulian Sîrbu​, de la Uniunea Independentă pentru Sighișoara​, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Uniunea Independentă pentru Sighișoara6       
Partidul Social Democrat3       
Uniunea Democrată Maghiară din România2       
Partidul Mișcarea Populară1       

Primarii anteriori de după 1989

Dorin Dăneșan a fost ales primar al municipiului Sighișoara în anul 2000, din partea ApR, o formațiune desprinsă din PDSR. După alegerile parlamentare din 2000, câștigate de PSDR, s-a înscris în această formațiune. Dorin Dăneșan este fiul lui Ioan Dăneșan, primar al Sighișoarei în anii 1970, de numele căruia se leagă demolarea unor clădiri monument istoric din patrimoniul arhitectonic al orașului. Dorin Dăneșan a fost condamnat în anul 2011 la un an și jumătate de închisoare pentru abuz, fals și uz de fals. Pedeapsa a fost majorată de Curtea de Apel Târgu Mureș la doi ani de închisoare.

În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 19 de consilieri, 6 au fost aleși din partea PSD, 5 din partea PNL, 3 din partea Uniunea Independentă pentru Sighișoara (UIpS), 2 din partea UDMR/RMDSZ, unul din partea UNPR și unul este independent. Primarul Sighișoarei, reales în 2012 pentru a cincea oară, este Dorin Dăneșan. În data de 25 noiembrie 2014 Dorin Dăneșan a fost demis.

În ședința extraordinară din 26 mai 2015, consilierul PNL Ionel Gavrilă, a obținut cele 10 voturi din 19 de care avea nevoie, pentru a ajunge viceprimar. După vot, Ionel Gavrilă a devenit noul viceprimar al Sighișoarei, el preluând automat și interimatul funcției de primar.

Primarul actual al Sighișoarei, Sîrbu Ioan-Iulian , a fost ales în data de 27 septembrie 2020.

Personalități

Cetățeni de onoare

Lista cetățenilor de onoare:

Informații turistice

Presa

În orașul Sighișoara postul Radio GaGa are un studio care emite în împrejurime pe frecvența 104.3 FM. Postul de radio comercial emite 12-12 ore în limbile română și maghiară. Lansat în 1999 în municipiul Târgu Mureș, conducerea a avut ca scop îmbunătățirea relațiilor dintre cele două etnii afectate de întâmplările conflictului interetnic de la Târgu Mureș din 1990. Studioul local a fost lansat în 2009.

În cultura populară

Centrul istoric al Sighișoarei a fost filmat și încadrat parțial (împreună cu Biserica evanghelică luterană fortificată medievală săsească din Biertan și Castelul Corvinilor) în videoclipul muzical pentru piesa „Zmeie” de formația rock românească Celelalte Cuvinte, piesă de pe albumul „Stem” lansat în anul 2008.

Imagini

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ https://coduripostaleok.ro/cod-postal-545400  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Bergkirche, Sighișoara's Church upon the Hill”. Darius Roby - Travel Writer. Accesat în 28 ianuarie 2024. 
  4. ^ „Schäßburg”. Siebenbuerger.de. Accesat în 28 ianuarie 2024. 
  5. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 20
  6. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 30 septembrie 2007. Accesat în 10 noiembrie 2006. 
  7. ^ Anca, Iuliana (14 decembrie 2020). „Calendarul zilei de 14 decembrie”. SuceavaLIVE. 
  8. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, 1982, p. 25
  9. ^ „Schäßburg in Siebenbürgen”. 
  10. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 42
  11. ^ „Chronik der Stadt Schässburg - Siebenbürgen”. Arhivat din original la 16 martie 2014. Accesat în 27 mai 2010. 
  12. ^ „Die Schäßburger sächsische Presse von 1869 bis 1900”. Arhivat din original la 19 iulie 2011. Accesat în 27 mai 2010. 
  13. ^ Mihaela - Ștefania Puțeanu: „Sighișoara – un lanț de atracții turistice”
  14. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
  15. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
  16. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
  17. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II: Neam, limbă maternă, religie, București 1938, pag. 438-439 (după neam), pag. 740 (după religie).
  18. ^ Emil Giurgiu, Sighișoara, Ed. Sport-Turism, București, 1982, p. 57.
  19. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020. 
  20. ^ „Primarul din Sighisoara, Dorin Danesan, un an si jumatate dupa gratii pentru abuz in serviciu, fals si uz de fals”. A1.RO. 
  21. ^ „Curtea de Apel TÂRGU MUREȘ - Informații dosar”. portal.just.ro. 
  22. ^ Borda, Dorin (2007). Dascăli Mureșeni, vol II. Editura NICO. p. 26. 
  23. ^ Borda, Dorin (2008). Dascăli Mureșeni vol. III. Asociația culturală ”Sfântu Gheorghe” Ed. p. 222-223. 
  24. ^ Todea, Ana (2013). Portrete mureșene-Dicționar biobibliografic. Târgu-Mureș. p. 342. 
  25. ^ Petcu, Mercurie (1999). Asta Sighișoreană 1861-1950 și Horia Teculescu 1897-1942. Tipografia STEFI Sighișoara. p. 93. 
  26. ^ Veress, Laszlo (2022). Materia Medica. Honterus-Verlag-Hermannstadt. p. 187. 
  27. ^ http://www.punctul.ro/articole/arhiva/2166/cetatenii-de-onoare-ai-sighisoarei.html
  28. ^ Borda, Dorin (2007). Dascăli Mureșeni vol. II. Editura NICO. p. 25-26. 
  29. ^ „Program - Sighisoara Blues Festival”. Arhivat din original la 28 septembrie 2015. Accesat în 2 septembrie 2010. 
  30. ^ „Sighisoara Film Festival - Program Sighisoara Film Festival 2010”. Arhivat din original la 14 august 2011. Accesat în 2 septembrie 2010. 
  31. ^ „Festivalul Fanfarelor va avea loc la Sighisoara - Mediaș Info”. Arhivat din original la 21 august 2017. Accesat în 2 septembrie 2010. 
  32. ^ Egy éves volt a Rádió GaGa, Éva Máthé, Romániai Magyar Szó, București, 20 octombrie 2000 (accesat în 7 iunie 2020)
  33. ^ Kilenc éves a Rádió GaGa, Antal Erika, Új Magyar Szó, București, 3 octombrie 2008 (accesat în 7 iunie 2020)
  34. ^ Celelalte Cuvinte (30 mai 2012). „Celelalte Cuvinte - "Zmeie"”. YouTube. Accesat în 23 ianuarie 2024. 

Bibliografie

Lectură suplimentară

Legături externe

Vezi și


Subdiviziunile administrative ale județului Mureș
Reședința Târgu Mureș (134.290 loc.) Stema judeţului Mureş
Municipii

Reghin (33.281 loc.) · Sighișoara (28.102 loc.) · Târnăveni (22.075 loc.)

Orașe

Iernut (8.705 loc.) · Luduș (15.328 loc.) · Miercurea Nirajului (5.554 loc.) · Sărmașu (6.942 loc.) · Sovata (10.385 loc.) · Sângeorgiu de Pădure (5.166 loc.) · Ungheni (6.945 loc.)

Comune

Acățari · Adămuș · Albești · Aluniș · Apold · Ațintiș · Bahnea · Band · Batoș · Băgaciu · Băla · Bălăușeri · Beica de Jos · Bereni · Bichiș · Bogata · Brâncovenești · Breaza · Chibed · Ceuașu de Câmpie · Chețani · Chiheru de Jos · Coroisânmărtin · Corunca · Cozma · Crăciunești · Crăiești · Cristești · Cucerdea · Cuci · Daneș · Deda · Eremitu · Ernei · Fântânele · Fărăgău · Gălești · Gănești · Gheorghe Doja · Ghindari · Glodeni · Gornești · Grebenișu de Câmpie · Gurghiu · Hodac · Hodoșa · Ibănești · Iclănzel · Ideciu de Jos · Livezeni · Lunca · Lunca Bradului · Mădăraș · Măgherani · Mica · Miheșu de Câmpie · Nadeș · Neaua · Ogra · Papiu Ilarian · Pănet · Păsăreni · Petelea · Pogăceaua · Râciu · Răstolița · Rușii-Munți · Sâncraiu de Mureș · Sângeorgiu de Mureș · Sânger · Sânpaul · Sânpetru de Câmpie · Sântana de Mureș · Saschiz · Sărățeni · Solovăstru · Stânceni · Suplac · Suseni · Șăulia · Șincai · Tăureni · Valea Largă · Vânători · Vărgata · Vătava · Vețca · Viișoara · Voivodeni · Zagăr · Zau de Câmpie

Sate Sate din județul Mureș
Municipiul Sighișoara, județul Mureș
Localitate de reședință Sighișoara Stema oraşului Sighişoara
Sate componente Angofa  • Aurel Vlaicu  • Hetiur  • Rora  • Șoromiclea  • Venchi  • Viilor
Monumente istorice Biserica evanghelică din Hetiur  • Biserica evanghelică „Din Deal” din Sighișoara  • Castrul roman de la Sighișoara  • Turnul cu Ceas din Sighișoara
Rezervații naturale Stejarii seculari de la Breite
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sighișoarei”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Scaunul superior (de sus) Daneș • Hoghilag • Laslea • Prod • Seleuș • Sighișoara • Țeline
Scaunul inferior (de jos) Archita • Bunești/Bundorf • Brădeni/Hendorf • Daia • Beia • Saschiz • Netuș • Roadeș • Apold • Șaeș
Sursa 1 împarte Scaunul în „superior” și „inferior”, Sursa 2 nu face precizări, Sursa 3 menționează și un scaun de „mijloc”.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează doar 16 localități, exceptând Țeline, listă aparținând lui G.E.Müller.
Localități din Transilvania locuite de sași, organizate ecleziastic înainte de adoptarea Reformei religioase
Capituli: localități aparținătoare ecleziastic
Bahnea Alma · Agrișteu · Bahnea · Boiu · Chendul Mare · Chendul Mic · Dumbrăveni · Gogan · Pipea · Șardu Nirajului · Țopa
Bistrița ——
Băgaciu Cund · Dârlos · Domald (azi unificat cu Viișoara) · Ernea · Filitenic · Giacăș · Heitur · Idiciu · Laslăul Mic · Măgheruș · Nadeș · Ormeniș · Seleuș · Senereuș · Sântioana · Șmig · Țigmandru · Viișoara · Zagăr
Orăștie Cricău · Ighiu
Bălcaciu Bazna · Bălcaciu · Blăjel · Boian · Cetatea de Baltă · Jidvei · Micăsasa · Șona · Tătârlaua · Târnava · Târnăvioara · Valea Lungă · Velț · Veseud
Țara Bârsei ——
Sighișoara Albești · Cloașterf · Găinari · Meșendorf · Mihai Viteazu · Paloș · Șapartoc · Sighișoara · Vânători · Vulcan
Laslea Criș · Florești · Mălâncrav · Noul Săsesc · Roandola · Stejăreni
Nocrich Găinari · Nucet
Pelișor Apoș · Benești · Bârghiș · Coveș · Pelișor · Răvășel · Zlagna
Mediaș ——
Sebeș Aciliu · Alămor · Cunța · Localitatea dispărută Gießhübel · Săcel · Săsciori
Reghin Batoș · Dedrad · Ideciu de Jos · Ideciu de Sus · Petelea · Reghin · Șieuț · Tăuani
Rupea Văleni
Șeica Metiș · Motiș · Petiș
Cincu Șercaia
Cincșor Retiș
Șieu Arcalia · Bidiu · Blăjenii de Jos · Blăjenii de Sus · Buduș · Chintelnic · Chiraleș · Corvinești · Fântânele · Galații Bistriței · Matei · Moruț · Orheiu Bistriței · Sărata · Șieu-Măgheruș · Simionești · Sântiacob · Țigău
Teaca Archiud · Băița · Feisa · Herina · Jimbor · Logig · Lunca · Ocna · Posmuș · Teaca · Uila · Viile Tecii
Cele patru sate Cenade · Mănărade · Soroștin · Țapu
Secașelor sau Șpring Berghin · Boz · Cergău Mare · Cergău Mic · Drașov · Ghirbom · Gusu · Păuca · Localitatea dispărută Ringelkirch · Roșia de Secaș · Șpring · Ungurei · Vingard
Date preluate din T.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg.221, listă aparținând lui G.E.Müller.
Control de autoritate