Pătrașcu cel Bun

Pătrașcu cel Bun este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în societatea modernă. De-a lungul anilor, Pătrașcu cel Bun a fost subiect de studiu, analiză și reflecție de către experți din diverse domenii. Fie în domeniul științific, cultural, politic sau social, Pătrașcu cel Bun a făcut obiectul unei atenții constante, generând opinii contradictorii și poziții diverse. În acest articol vom explora diferitele fațete ale Pătrașcu cel Bun, impactul său asupra vieții de zi cu zi, evoluția sa în timp și implicațiile pe care le are în lumea de astăzi. În plus, vom discuta despre perspectivele viitoare ale Pătrașcu cel Bun și despre modul în care influența sa va continua să modeleze realitatea noastră.

Pătrașcu cel Bun

Domn al Țării Românești

Pătrașcu cel Bun - litografie publicată de Dimitrie Papazoglu în anul 1891 după fresca de la Mănăstirea Horezu
Date personale
Născut???
Valahia
Decedat24 decembrie 1557
Valahia
ÎnmormântatMănăstirea Dealu Modificați la Wikidata
PărințiRadu Paisie Modificați la Wikidata
CopiiVintilă di Valacchia]
Petru Cercel
Mihai Viteazul Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriPrincipe
Familie nobiliarăDinastia Basarabilor
Domn al Țării Românești
Domniemartie 1554 – 24 decembrie 1557
PredecesorMircea Ciobanul
SuccesorPetru cel Tânăr
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pătrașcu cel Bun (n.  ? – d. ), cunoscut în unele lucrări și ca Petrașcu-Vodă[1][2][3], a fost fiul domnului Radu Paisie și domn al Țării Românești între martie 1554 - 26 decembrie 1557.

Raporturile cu Transilvania

La ordinul Porții, merge cu oaste în Transilvania (1556) spre a restabili pe Ioan Sigismund care, împreună cu mama sa, regina Isabella, trebuiseră să se retragă în Polonia. 14.000 ostași munteni trec Carpații, o parte în luna mai, alta în iulie, iar marele vornic Socol aduce pe regină de la Liov. La 28 octombrie Pătrașcu însuși era la Cluj, mulțumit de rezultat — (la care a cooperat și domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu). Cum liniștea nu a fost totuși deplin restabilită, a fost nevoie de o nouă acțiune în Transilvania. Pătrașcu n-a mai putut însoți oștile: era bolnav — încă din mai se află la Râmnic pentru aer, îngrijit și de un medic, trimis de sibieni. La 26 decembrie 1557 se produce decesul. Spun unii că voievodul ar fi murit otrăvit chiar de marele vornic Socol, care ar fi avut el însuși gânduri de domnie: lucrul nu este dovedit. Cert este numai că Socol, la revenirea lui Mircea Ciobanul, se refugiază împreună cu fiul său, Radu stolnic, în Transilvania, luând cu el și vistieria defunctului: 400.000 de ducați. (Mai târziu, promite 14.000 ducați ambasadorului Franței, la Istanbul, numai ca să nu fie predat turcilor și ucis). Domnia sa a fost între ani 1554 până la 1557.

Familia

Pătrașcu a fost căsătorit cu Doamna Voica, din neamul boierilor de la Slătioare. Au avut o fiica Maria (măritată în februarie 1555) și trei fii: Petru, căruia i s-a zis mai târziu Cercel (viitorul domn), Vintilă instalat voievod de armatele lui Ioan Vodă cel Viteaz în 1574 (dar numai patru zile) și Petrașcu, zis din Cipru[4]. Potrivit cronicilor oficiale ale lui Mihai Vodă ar fi avut ca fiu postum și nelegitim pe Mihai Viteazul, fapt infirmat de istoriografia mai nouă, începând cu Nicolae Iorga.

Este înmormântat la Mănăstirea Dealu. A fost numit "cel Bun" de istorici, pentru că a avut o domnie liniștită, fără a ucide vreun boier.

Note

  1. ^ Obedeanu, 1900
  2. ^ Hurmuzaki, 1900
  3. ^ Hasdeu, 1878
  4. ^ Iorga, 1940

Referințe

  • Constantin V. Obedeanu, Greciĭ înȚara-Românească: cu o privire generală asupra stăreĭ culturale până la 1717, Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ, 1900, 1060 pagini
  • Eudoxiu de Hurmuzaki, Academia Română, Romania. Ministerul Cultelor și Instrucției Publice, Documente privitoare la istoria românilor, Vol. 11, Editura C. Göbl, 1900
  • Bogdan Petriceicu Hasdeu, H. Schuchardt, Limba românǎ vorbitǎ între 1550-1600, 1878
  • Nicolae Iorga, Histoire des Roumains et de la romanité orientale: Époque des braves (Problème de la Transylvania au XVIe siècle), Vol. 5 din „Histoire des Roumaińs et de la romanité orientale”, 1940

Legături externe

  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010
  • ro Revista Agero


Predecesor:
Mircea Ciobanul
Domnitor al Țării Românești
1554 – 1557 		Succesor:
Petru cel Tânăr