Alexandru Coconul

În acest articol, vom explora cele mai relevante aspecte legate de Alexandru Coconul. Este o temă care a stârnit un mare interes în diverse domenii, deoarece impactul său se extinde la diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest sens, vom analiza în profunzime implicațiile sale, evoluția în timp și relevanța ei în prezent. Alexandru Coconul a fost subiect de studiu de către experți din diferite discipline, care au contribuit la îmbogățirea panorama cunoștințelor în jurul acestei teme. Prin acest articol, vom căuta să oferim o imagine de ansamblu completă și actualizată a Alexandru Coconul, cu scopul de a oferi cititorilor noștri o înțelegere mai clară și mai detaliată.

Alexandru Coconul

Domn al Moldovei,
Domn al Țării Românești
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (20 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman[1] Modificați la Wikidata
PărințiRadu Mihnea Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător​ Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Drăculeștilor
Domn al Țării Românești Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorRadu Mihnea
SuccesorAlexandru Iliaș
Domnitor al Moldovei Modificați la Wikidata
Domnieiunie 1629 – aprilie 1630
PredecesorMiron Barnovschi
SuccesorMoise Movilă
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alexandru Coconul (n.  – d. , Constantinopol, Imperiul Otoman) a fost domn în Țara Românească (14 august 1623 – 3 noiembrie 1627) și în Principatul Moldovei (înainte de jumătatea lunii iunie 1629 – 29 aprilie 1630). Deoarece era foarte tânăr la începutul domniei sale, a fost poreclit „Coconul”.

Biografie

În timpul domniei sale din Țara Românească, țara a fost de fapt condusă după indicațiile tatălui său Radu Mihnea, care era în acel moment pe tronul Moldovei. Se poate spune că cele două țări române au fost conduse în acest timp de un singur domnitor, Radu Mihnea, el domnind în Moldova (1623–1626), iar fiul său în Muntenia (1623–1627).

A fost căsătorit cu Ruxandra Beglitzi (1610–1684), o fată a lui Scărlet Saigiu.

Alexandru Coconul, fiul lui Radu Mihnea, din Țara Românească, a ajuns la Istanbul, fiind mazilit, după care „a cheltuit atâtea pungi cu galbeni, încât, doi ani mai târziu, reuși să fie numit iarăși domn”, de data aceasta al Moldovei.

N.A. Bogdan, în cunoscuta sa lucrare Istoria orașului Iași, referindu-se la domnitorul Alexandru Coconul, consemnează că, „dând turcilor peșcheșuri, în sumă de peste 100.000 de galbeni venețieni, reușește să fie trimis ca domn în Moldova” [2].

Este numit domn în Moldova de către turci, după mazilirea și plecarea la Ustia a lui Miron Barnovschi-Movilă.

În câteva luni de zile, Poarta s-a convins de ineficiența domniei lui Alexandru Coconul: „înțelegîndu și împărăția că nu este de domnia țării de margine ca aceasta”, el a fost mazilit [3].

Note

  1. ^ a b http://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ http://www.lumeam.ro/nr7_2005/romania_reala.html
  3. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010


Predecesor:
Radu Mihnea
Domn al Țării Românești
1623 – 1627 		Succesor:
Alexandru Iliaș
Predecesor:
Miron Barnovschi-Movilă
Domn al Moldovei
1629 – 1630 		Succesor:
Moise Movilă