În acest articol, vom explora impactul Partidul German din România asupra societății moderne. _Var1 a generat o dezbatere largă în diferite domenii, de la politică la cultura populară. Influența sa s-a răspândit în întreaga lume, generând opinii contradictorii și trezind pasiuni în diferite sectoare ale societății. Pe parcursul acestei analize, vom examina diferitele aspecte care fac Partidul German din România atât de relevant în realitatea noastră actuală, precum și posibila sa evoluție în viitor. Vom aprofunda originile sale, dezvoltarea și rolul său în viața de zi cu zi a oamenilor. Cu interviuri cu experți, date statistice și exemple concrete, acest articol își propune să facă lumină asupra impactului Partidul German din România asupra societății contemporane.
Partidul German din România | |
Oameni cheie | |
---|---|
Președinte | Alfred Bonfert ![]() |
Date | |
Înființat | ![]() |
Desființat | ![]() |
Informații | |
Ideologie oficială | fascism nazism ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Partidul German din România (germană Deutsche Partei in Rumänien, abreviat PGR respectiv DPR) a fost un partid al minorității germane din Regatul României. A fost fondat pe 6 septembrie 1919 la Sighișoara (germană Schäßburg), înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1919, la inițiativa unei părți a burgheziei săsești, prin fuzionarea unor organizații politice ale sașilor și ale șvabilor. Partidul, care era expresia politică a Uniunii germanilor din România, s-a extins rapid în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia, regiuni unde existau populații germane numeroase.
Partidul își propunea recunoașterea Uniunii germanilor din România ca o entitate politică distinctă, cu drept de a reprezenta toți etnicii germani. Partidul promova interese specifice: dreptul la cultură și învățământ în limba maternă, liberatea de a înființa școli și alte instituții culturale, libertatea de asociere în scopuri religioase, culturale, economice, etc. Partidul German din România a participat la alegerile parlamentare în cartel cu Guvernul, cu excepția celor din 1929, când a făcut cartel cu Partidul Maghiar, obținând de fiecare dată între 10 și 15 mandate de deputați.[1] A fost dizolvat la 30 martie 1938, ca și alte partide politice, date fiind măsurile dictatoriale pe care le-a luat regele Carol al II-lea.