Astăzi, Prundăraș de sărătură este un subiect care continuă să genereze interes și dezbatere în diverse sfere ale societății. De la origini și până în prezent, Prundăraș de sărătură a fost obiect de studiu, analiză și reflecție de către experți din diferite domenii. Impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și asupra culturii globale a fost evident de-a lungul anilor. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Prundăraș de sărătură, de la origini până la relevanța sa astăzi. Vom analiza influența sa în diferite contexte și importanța sa în societatea contemporană. În plus, vom examina diferitele perspective care există în jurul acestui subiect și modul în care acesta a evoluat de-a lungul timpului.
Prundăraș de sărătură | |
---|---|
![]() | |
Prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus) | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Charadriiformes |
Familie: | Charadriidae |
Gen: | Charadrius |
Specie: | C. alexandrinus |
Nume binomial | |
Charadrius alexandrinus Linnaeus, 1758 | |
Subspecii | |
| |
Modifică text ![]() |
Prundărașul de sărătură sau prundașul de sărătură (Charadrius alexandrinus) este o pasăre migratoare limicolă de talie mică (17 cm), din familia caradriidelor (Charadriidae), ordinul caradriiformelor (Charadriiformes), care cuibărește vara în regiunile de coastă și de stepă într-o zonă largă de la sudul Europei spre Japonia, în Africa de nord, Ecuador, Peru, Chile, sudul Statelor Unite și Caraibe; subspeciile din Europa și Asia iernează în Africa de est, Arabia și India. Are corpul cafeniu deasupra și albicios pe partea ventrală. Pe frunte, obraz și laturile pieptului penajul are pete negre.
În România este o pasăre clocitoare în special în Dobrogea, în lacuri sărăturoase sau pe nisipurile litoralului, cuibărind în ținuturi rămase uscate după retragerea apelor sau pe nisipurile înierbate; toamna migrează înspre Africa de est, Arabia și India.