Păstrugă

Acest articol va explora subiectul Păstrugă în profunzime, analizând diferitele sale aspecte și relevanța sa astăzi. Păstrugă este un subiect care a captat atenția experților și a societății în general, generând dezbateri, reflecții și acțiuni pentru abordarea acestuia. De-a lungul istoriei, Păstrugă a făcut obiectul unor studii, cercetări și controverse, ceea ce demonstrează importanța sa în diferite domenii. Această lucrare își propune să analizeze și să prezinte diferite perspective asupra Păstrugă, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.

Păstruga
Stare de conservare

Critic  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Nanoîncrengătură: Pisces
Supraclasă: Osteichthyes
Clasă: Actinopterygii
Subclasă: Chondrostei
Ordin: Acipenseriformes
Familie: Acipenseridae
Gen: Acipenser
Specie: A. stellatus
Nume binomial
Acipenser stellatus
Pallas, 1771
Modifică text Consultați documentația formatului

Păstruga (Acipenser stellatus) este o specie de sturion care trăiește în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov.

Aspectul extern

Corpul prezintă 5 rânduri de discuri rombice osoase, deosebindu-se de celelalte specii din familia Acipenseridae prin lungimea botului, falca inferioară este întreruptă, iar cea superioară reprezintă circa 60% din lungimea capului. Spatele colorat în negru-brun. Lungimea maximă pe care o poate atinge este de 214 cm, iar greutatea de 68 kg, exemplarele obișnuite măsoară 80 –100 cm și cântăresc 5–8 kg.[2]

Biologia și ecologia

Pește marin migrator, păstruga trăiește în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică și rar în Marea Adriatică. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 9-13 ani, iar de femele la 11-15 ani.[3]

Reproducerea

Pentru a se reproduce, păstruga migrează în fluviile Volga, Nistru, Dunăre, unde, în zonele nisipoase și cu prundiș, își depune icrele (în număr de 79-90 mii de icre într-o singură repriză), apoi împreună cu puietul migrează în mările de unde a venit, pentru a se îngrășa și ierna.

Note

  1. ^ Qiwei, W. (). „Acipenser stellatus”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 2010.3. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Accesat în . 
  2. ^ Păstruga
  3. ^ Starry sturgeon

Bibliografie

  • Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
  • S. Cărăușu. Tratat de ihtiologie. București, 1952.
  • Gr . Antipa. Fauna ichtiologică a României. București, 1909.
  • George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959.
  • Th. Bușniță, I. Alexandrescu. Atlasul peștilor din apele R.S. România. București, 1971.
  • L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican. Dicționar piscicol. Editura Ceres. București 1978.
  • Tudor Cozari, Marin Usatâi, Lumea animală a Moldovei. Pești. Amfibieni. Reptile. Ed. Știința, Chișinău, 2007. ISBN 978-9975-67-157-8.

Legături externe