Recea, Brașov

În lumea de astăzi, Recea, Brașov este un subiect de mare relevanță și interes pentru mulți oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare sau importanței sale în istorie, Recea, Brașov a devenit un punct de discuție și dezbatere în diverse domenii. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Recea, Brașov, de la origini până la relevanța sa astăzi. Vom analiza impactul acestuia în diverse domenii, precum și opiniile și perspectivele experților pe această temă. În plus, vom reflecta asupra rolului pe care Recea, Brașov îl joacă în viața de zi cu zi a oamenilor și asupra potențialului său de a transforma lumea în viitor.

Recea
—  sat și reședință de comună  —
Biserica Acoperământul Maicii Domnului
Biserica Acoperământul Maicii Domnului
Recea se află în România
Recea
Recea
Recea (România)
Localizarea satului pe harta României
Recea se află în Județul Brașov
Recea
Recea
Recea (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°43′52″N 24°56′34″E ({{PAGENAME}}) / 45.73111°N 24.94278°E
Țară România
Județ Brașov
Comună Recea
SIRUTA41747
Altitudine[2]551 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total933 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507180
Prefix telefonic+40 x59 [1]
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Recea (în maghiară Vajdarécse) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 12 km depărtare de Făgăraș.

Istoric

Recea de astăzi a rezultat prin comasarea așezărilor Vaida-Recea (în maghiară Vajdarécse, în germană Waywodretschen, în trad. „Recea Voivodală”) și Telechi-Recea (în maghiară Telekirécse), cunoscută și ca „Recea Telechiană”. Comasarea a avut loc după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Demografie

La recensământul (conscripțiunea)[3] realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului greco-catolic de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vaida-Recea, erau recenzate 90 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vaida-Recea anului 1733, trăiau circa 450 de români.[4] Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați în localitate trei preoți: Rád, Luka și Jene (Radu, Luca și Ene), toți trei neuniți (adică ortodocși). La Telechi-Recea erau recenzate 69 de familii, adică vreo 345 de români. Aici auu fost recenzați trei preoți neuniți: Gligorie, Iuon și Vaszilie.[4] Numele localităților (Vajda-Récse și respectiv Teleki-Récse), precum și al preoților erau redate cu alfabetul limbii maghiare întrucât registrele recensământului urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.[5]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați la Vaida-Recea 670 locuitori, dintre care 652 greco-catolici, 10 baptiști, 6 ortodocși și 2 romano-catolici.[6] La Telechi-Recea au fost înregistrați 688 locuitori, dintre care 480 greco-catolici, 200 ortodocși și 2 reformați.[7]

Turism

Din Recea, prin satul Dejani, se poate ajunge, în circa 6-7 ore, în Curmătura Brătilei din creasta Munților Făgăraș, de unde există trasee spre Piatra Craiului și spre Iezer-Păpușa.

Personalități

Imagini

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733 In: Augustin Bunea, (1900), pp. 304-415.
  4. ^ a b Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 410.
  5. ^ Augustin Bunea, (1900), p. 303.
  6. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 618.
  7. ^ Idem.

Bibliografie

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaș , Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.

Legături externe

Imagini

  • Intrarea în localitate
    Intrarea în localitate
  • Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
    Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
  • Biserica „Sfinții Arhangheli”
    Biserica „Sfinții Arhangheli”