Viștea de Jos, Brașov

Acest articol va aborda subiectul Viștea de Jos, Brașov, care a fost subiect de mare interes și dezbatere în ultimele decenii. Viștea de Jos, Brașov a captat atenția cadrelor universitare, a profesioniștilor și a publicului larg datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății contemporane. Pe parcursul acestui articol, Viștea de Jos, Brașov va fi analizat în profunzime, explorând originea, evoluția, implicațiile și posibilele scenarii viitoare. Vor fi examinate diferite perspective, teorii și studii care vor face lumină asupra acestui fenomen, permițând cititorului să obțină o înțelegere cuprinzătoare și critică a Viștea de Jos, Brașov. Prin examinarea detaliată a acestui subiect, căutăm să promovăm reflecția și dialogul în jurul Viștea de Jos, Brașov, contribuind la înțelegerea și generarea de noi idei și abordări pentru a aborda provocările pe care le prezintă.

Viștea de Jos
—  sat și reședință de comună  —
Viștea de Jos se află în România
Viștea de Jos
Viștea de Jos
Viștea de Jos (România)
Localizarea satului pe harta României
Viștea de Jos se află în Județul Brașov
Viștea de Jos
Viștea de Jos
Viștea de Jos (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°47′54″N 24°43′21″E ({{PAGENAME}}) / 45.79833°N 24.72250°E
Țară România
Județ Brașov
ComunăViștea
SIRUTA42245
Populație (2021)
 - Total867 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507254
Prefix telefonic+40 x68 [1]
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Viștea de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Viștea de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Viștea de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Viștea de Jos (în maghiară Alsóvist) este satul de reședință al comunei Viștea din județul Brașov, Transilvania, România.

Istorie

Viștea de Jos, sat vechi românesc, cu tradiții și obiceiuri specifice „Țării Făgărașului”, a făcut parte din vechea „Episcopie a Cumanilor”.

Începuturile sale se pierd în negura vremii. Legendele leagă întemeierea localității de "păstorița Vista", dar originea denumirii ne conduce mai curând la cunoscutele „Vestale” antice.

Are două biserici: una ortodoxă (mai nouă) și una greco-catolică (mai veche) (până la interzicerea acestui cult în 1948, majoritatea locuitorilor zonei au fost greco-catolici).

Este un vechi centru de învățătură: din a doua jumătate a secolului XIX a funcționat aici o „Școală de Arte și Meserii”. În prezent funcționează, într-o clădire datând de la jumătatea secolului XX, grădinița și școala cu clasele I-Vlll. Există și clădirea veche a școlii, în care se dorește înființarea unui muzeu.

Cunoscut ca un centru al rezistenței anticomuniste, mai ales prin regretatul învățător Borzea.

Personalități

  • Stanciu Șandru Vasile (n. 02/02/1821, Viștea de Jos - d. 12/10/1899, Viștea de Jos), în germană Stantsu Sandor Basil, a activat în cadrul Companiei a VIII-a în perioada 1845-1847[2]. În 1850 devine comandantul Companiei a VII-a[3], având gradul de căpitan și activează în cadrul Regimentului nr.46 după desființarea regimentului de la Orlat. Participă la Conferința de la Sibiu în zilele de 22 și 24 aprilie 1863, având predicatul "de Visti", ca reprezentant al Companiei a VIII-a[4]. Participă ca membru la ședințe al Comitetului administrativ al Fondului Școlastic(CAFS) fiind efor al școlii grănicerești din Viștea de Jos[5]. A fost militant activ în coordonarea "Școlilor grănicerești" începând din 1871 fiind membru CAFS între anii 1871-1880[6] și a supervizat construirea școlii din Viștea de Jos în perioada 1878-1879. A fost membru ales în comitetul de conducere al băncii "Furnica" din Făgăraș[7].

Galerie

  • Stanciu Şandru Vasile
    Stanciu Şandru Vasile

Referințe

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Telekom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ ANBv, Fondul 168
  3. ^ ANBv, Fondul Vicariatului greco-catolic Făgăraș, doc.nr.29/1850.
  4. ^ ANSb, Fondul Școli grănicerești, Protocoale, fila 2, verso.
  5. ^ ANSb, Fondul Școli grănicerești, documentul Protocolu din 5 decembrie 1866 luatu în Urbea Fagarașiu despre consultarea și dechiarațiunea representanțiloru reuniți ai foștiloru grănițieri în causa fondului loru scolasticu mai înainte disu fondu de montură.
  6. ^ Colectiv, G.Barițiu, III, p.276.
  7. ^ N.Aron, Monografia bisericilor...., Făgăraș, 1913, p.139 și 142.

Legături externe