Regiunea București

În acest articol vom aborda subiectul Regiunea București dintr-o perspectivă largă și detaliată. Acest subiect a fost subiect de dezbatere și studiu în diferite domenii, așa că este relevant să îl analizăm din diverse discipline și abordări. Pe parcursul articolului, vom explora diferite aspecte legate de Regiunea București, inclusiv impactul său asupra societății, evoluția sa în timp și posibilele implicații viitoare. În plus, ne vom cufunda în diferitele opinii și poziții care există în jurul acestei teme, cu scopul de a oferi o viziune completă și echilibrată. Prin această abordare cuprinzătoare, căutăm să oferim cititorului o înțelegere profundă și îmbogățitoare a Regiunea București, îmbogățind astfel cunoștințele și reflecția asupra acestui subiect.

Regiunea Bucureşti în cadrul împărţirii administrative a României 1950-1952
Regiunea Bucureşti în cadrul împărţirii administrative a României (1953)
Regiunea București în cadrul împărţirii administrative a României (1960-1968)

Regiunea București a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de sud a Republicii Populare Române, înființată în anul 1950, când au fost desființate județele (prin Legea nr.5/6 septembrie 1950). Ea a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate.

Istoric

Reședința regiunii a fost la București, iar teritoriul său cuprindea la început o suprafață similară cu cea a actualelor județe Giurgiu și Ilfov. În 1952 a încorporat teritorii din regiunile desființate Ialomița (fără raioanele Fetești, încorporat în regiunea Constanța, și Urziceni, încorporat în regiunea Ploiești; ambele transferate în 1960) și Teleorman, ajungând să aibă o suprafață puțin mai mică decât a actualelor județe Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Teleorman.

Vecinii regiunii București

Regiunea București se învecina:

Raioanele regiunii București

Regiunea București cuprindea următoarele raioane:

  • 1950–1952: Brănești, București, Crevedia, Giurgiu, Mihăilești, Oltenița, Răcari, Snagov, Vidra.
  • 1952–1960: Alexandria, Brănești, București, Călărași, Crevedia, Drăgănești-Vlașca, Giurgiu, Lehliu, Mihăilești, Oltenița, Răcari, Roșiori de Vede, Slobozia, Snagov (Căciulați), Turnu Măgurele, Vârtoapele, Vida, Vidra, Zimnicea.
  • 1960–1968: Alexandria, Brănești, București, Călărași, Crevedia, Drăgănești, Fetești, Giurgiu, Lehliu, Mihăilești, Oltenița, Răcari, Roșiori de Vede, Slobozia, Snagov, Turnu Măgurele, Urziceni, Vârtoapele, Vida, Vidra, Zimnicea.

Vezi și


Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române (1950-1952) Steagul RPR

Regiunea Arad | Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad | Regiunea Bihor | Regiunea Botoșani | Regiunea București | Regiunea Buzău | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Dolj | Regiunea Galați | Regiunea Gorj | Regiunea Hunedoara | Regiunea Ialomița | Regiunea Iași | Regiunea Mureș | Regiunea Prahova | Regiunea Putna | Regiunea Rodna | Regiunea Severin | Regiunea Sibiu | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Teleorman | Regiunea Timișoara | Regiunea Vâlcea

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române (1952-1960) Steagul RPR

Regiunea Arad (până în 1956) | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad (până în 1956) | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Craiova | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Autonomă Maghiară | Regiunea Oradea | Regiunea Pitești | Regiunea Ploiești | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Timișoara

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române, din 1965 Republica Socialistă România (1960-1968) Steagul RSR

Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Banat | Regiunea Brașov | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Crișana | Regiunea Dobrogea | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Maramureș | Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară | Regiunea Oltenia | Regiunea Ploiești | Regiunea Suceava