Regiunea Galați

În acest articol, vom explora subiectul Regiunea Galați în profunzime, cu scopul de a oferi o viziune amplă și detaliată a acestui subiect atât de relevant astăzi. Vom analiza originea sa, impactul asupra societății, implicațiile sale în diferite domenii, precum și tendințele și perspectivele viitoare legate de Regiunea Galați. Printr-o abordare multidisciplinară, vom aborda acest subiect din unghiuri diferite pentru a oferi cititorilor noștri o înțelegere completă și echilibrată. Acest articol este propus ca un ghid cuprinzător pentru toți cei interesați să dobândească cunoștințe solide și la zi despre Regiunea Galați și este de așteptat să fie util atât pentru specialiștii în domeniu, cât și pentru cei care abordează acest subiect pentru prima dată. .

Regiunea Galaţi în cadrul împărţirii administrative a României 1950-1952
Regiunea Galaţi în cadrul împărţirii administrative a României (1953)
Regiunea Galați în cadrul împărţirii administrative a României (1960-1968)

Regiunea Galați a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de centru-est a Republicii Populare Române, înființată în anul 1950, când au fost desființate județele (prin Legea nr.5/6 septembrie 1950). Ea a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate.

Istoric

Reședința regiunii a fost la Galați, iar teritoriul său cuprindea la început un teritoriu asemănător cu cel al actualelor județe Brăila și Galați, plus partea nordică a județului Tulcea. După reorganizarea din 1956 a încorporat și raioanele Focșani, Panciu, Tecuci și Vrancea ale fostei regiuni Putna, dar a pierdut raionul Tulcea care a fost trecut la regiunea Constanța. În anul 1960, regiunea Galați a fost din nou reorganizată, pierzând raionul Măcin de peste Dunăre care a intrat în componența noii regiuni Dobrogea.

Vecinii regiunii Galați

Regiunea Galați se învecina:

Raioanele regiunii Galați

Regiunea Galați a cuprins următoarele raioane:

  • 1950-1952: Brăila, Bujor, Călmățui (Însurăței), Filimon Sîrbu (Făurei), Galați, Măcin, Tulcea
  • 1956-1960: Berești, Brăila, Bujor, Călmățui (Însurăței), Filimon Sîrbu (Făurei), Focșani, Galați, Liești, Măcin (până în 1959),[1] Panciu, Tecuci, Vrancea (Vidra)
  • 1960-1968: Brăila, Bujor, Făurei, Focșani, Galați, Panciu, Tecuci

Note

Vezi și

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române (1950-1952) Steagul RPR

Regiunea Arad | Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad | Regiunea Bihor | Regiunea Botoșani | Regiunea București | Regiunea Buzău | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Dolj | Regiunea Galați | Regiunea Gorj | Regiunea Hunedoara | Regiunea Ialomița | Regiunea Iași | Regiunea Mureș | Regiunea Prahova | Regiunea Putna | Regiunea Rodna | Regiunea Severin | Regiunea Sibiu | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Teleorman | Regiunea Timișoara | Regiunea Vâlcea

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române (1952-1960) Steagul RPR

Regiunea Arad (până în 1956) | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad (până în 1956) | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Craiova | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Autonomă Maghiară | Regiunea Oradea | Regiunea Pitești | Regiunea Ploiești | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Timișoara

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române, din 1965 Republica Socialistă România (1960-1968) Steagul RSR

Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Banat | Regiunea Brașov | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Crișana | Regiunea Dobrogea | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Maramureș | Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară | Regiunea Oltenia | Regiunea Ploiești | Regiunea Suceava