În lumea largă a Regiunea Brașov, există o mare diversitate de abordări, opinii și perspective. Complexitatea acestui subiect/individ/eveniment a generat de-a lungul timpului discuții și dezbateri interminabile, devenind un element central în diverse domenii ale cunoașterii. De la impactul său asupra societății până la influența asupra culturii populare, Regiunea Brașov a captat atenția savanților, experților și fanilor deopotrivă. În acest articol, vom explora unele dintre cele mai relevante și fascinante fațete ale Regiunea Brașov, analizând importanța și implicațiile sale în diferite contexte.
Regiunea Brașov a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în centrul Republicii Populare Române (din 1965 Republica Socialistă România)[1], înființată în anul 1960 (când a fost desființată regiunea Stalin) și care a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate.
La 6 septembrie 1950, Marea Adunare Națională a votat Legea nr. 5 pentru împărțirea teritoriului Republicii Populare Române în regiuni, orașe, raioane și comune. Astfel, în centrul țării apare regiunea Stalin. În 1960, numele orașului și al regiunii Stalin au fost schimbate înapoi în „Brașov”. Reședința regiunii Brașov a fost stabilită în orașul Brașov.
La 24 decembrie 1960 a fost modificată delimitarea celor 16 regiuni existente, printre care și Brașov. Unele raioane din Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, având populație preponderent românească, trec la regiunea Brașov. Constituția României din 1965 păstrează organizarea administrativ-teritorială existentă, revenirea la împărțirea pe județe efectuându-se abia peste trei ani, prin Legea nr. 55 din 19 decembrie 1968.
Regiunea Brașov se învecina:
Regiunea Brașov a cuprins următoarele raioane: