Râul Bistrița, Siret

Râul Bistrița
(Bistrița Aurie)
—  Codul râului: XII-1.53  —
Râul Bistrița Aurie la Vatra Dornei, privit în amonte
Date geografice
Bazin hidrografic	Bazinul Dunării
Zonă de izvorâre	Iezerul Bistriței, Munții Rodnei
Cotă la izvor	1649 m.d.m.
Emisar	Siret
Cotă la vărsare	134 m.d.m.
Coordonate la vărsare	46°29′28″N 26°59′13″E ({{PAGENAME}}) / 46.49111°N 26.98694°E
Punct de vărsare	Galbeni
Diferență de altitudine	1515 m
Date hidrologice
Bazin de recepție	6400 km²
Lungimea cursului de apă	288 km
Debit mediu	66,5 m³/s
Date generale
Județe traversate	Maramureș, Suceava, Neamț, Bacău,  România
Afluenți	137 = ← 57 + 80 →
Afluenți de stânga	← 57 ← 01 Bârjaba, Vulcănescu, Râul Șes, Tinosu Mare, Iurescu, ← 06 Bretila, Țibău, Cârlibaba, Afinetu, Valea Stânei, ← 11 Andronic, Botoș, Gropăria, Oița, Brezuța, ← 16 Fieru, Argestru, Chilia, Biliceni, Gheorghițeni, ← 21 Rusca, Stânișoara, Călinești, Frumușana, Izvorul Arseneasa, ← 26 Colbu, Arama, Chiril, Cojoci, Fieru, ← 31 Pârâul Fagului, Izvorul Casei, Leșu, Puzdra, Holdița, ← 36 Cotârgași, Pietroasa, Săbașa, Fărcașa, Galu, ← 41 Largu, Stâna, Vârlanu, Letești, Hangu, ← 46 Buhalnița, Potoci, Capșa, Pângărați, Pângărăcior, ← 51 Cuejdiu, Cracău, Câlneș, Dornești, Români, ← 56 Lețcana, ← 57 Racova
Afluenți de dreapta	80 → 01 → Putreda, Tomnatecu Mare, Tomnatecu Mic, Bila, Lala, 06 → Rotunda, Izvorul Șes, Zacla, Rusaia, Măgura, 11 → Fundoaia, Stânișoara, Valea Bâtcii, Gândac, Diaca, 16 → Humor, Scoruș, Pârâul Rece, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, 21 → Tisa, Ciotina, Haju, Dorna, Neagra Șarului, 26 → Arinaș, Cozănești, Ortoaia, Bolătău, Rusca, 31 → Osoiu, Sunători, Valea Lutului, Izvoru Rău, Bârnărel, 36 → Pârâul Cornului, Pârâul Ciucului, Bârnaru, Căboaia, Broșteni, 41 → Neagra Broșteni, Borca, Stejaru, Dreptu, Ruseni, 46 → Zahorna, Roșeni, Pârâul Duruitorilor, Bistricioara, Schitu, 51 → Răpciunița, Țiflic, Valea Strâmtorilor, Izvorul Alb, Secu, 56 → Izvoru Muntelui, Coșușna, Bicaz, Crasnița, Crasna, 61 → Potoci, Tarcău, Oanțul, Secu-Vaduri, Râul Grădinii, 66 → Agârcia, Doamna, Neamț, Pârâul Mănăstirii, Afinișul, 71 → Sasca, Calul, Iapa, Mastacăn, Nechitu, 76 → Poloboc, Dragova, Blăgești, Buda, 80 → Trebiș
Principalele localități traversate	Orașe — Sate Șesuri, Gura Lalei, Rotunda, Cârlibaba, Cârlibaba, Valea Stânei, Botoș, Ciocănești, Iacobeni, Argestru, Vatra Dornei, Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători, Călinești, Zugreni, Chiril, Cojoci, Satu Mare, Crucea, Holda, Holdița, Broșteni, Lungeni, Pietroasa, Frasin, Mădei, Pârâul Cârjei, Borca, Sabasa, Soci, Pârâul Pântei, Stejaru, Bușmei, Farcașa, Popești, Frumosu, Pârâul Fagului, Dreptu, Săvinești, Galu, Ruseni, Poiana Teiului, Topoliceni, Roșeni, Poiana Largului, Călugăreni, Neamț, Bistricioara, Neamț, Ceahlău, Chirițeni, Hangu, Grozăvești, Buhalnița, Neamț, Ruginești, Izvoru Alb, Secu, Potoci, Bicaz, Capșa, Tarcău, Straja, Oanțu, Poiana, Pângărați, Preluca, Vaduri, Scăricica, Viișoara, Agârcia, Doamna, Piatra Neamț, Văleni, Cut, Dumbrava Roșie, Brășăuți, Săvinești, Roznov, Zănești, Șovoaia, Ruseni, Podoleni, Rediu, Socea, Mănoaia, Neamț, Costișa, Frunzeni, Bețești, Cândești, Bărcănești, Valea lui Ion, Buhuși, Blăgești, Racova, Buda, Hălmăcioaia, Gura Văii, Ciumași, Lespezi, Gârleni, Itești, Lilieci, Bacău, Luizi-Călugăra, Galbeni
Baraje	Topoliceni, Izvorul Muntelui, Pângărați, Vaduri, Piatra Neamț, Reconstrucția, Racova, Gârleni, Lilieci, Bacău
Localizarea râului Bistrița pe harta României.
Progresie spre ultimul emisar — Râul Bistrița → Siret → Dunăre → Marea Neagră
Modifică date / text

Râul Bistrița (în germană Bistritz, Bistritza), cunoscut pe porțiunea sa dintre izvoare și confluența cu Râul Dorna (în amonte de orașul Vatra Dornei) ca Bistrița Aurie (în germană Goldene Bistritz), este un râu din România care izvorăște din Munții Rodnei de la 1850 m altitudine, dintr-un circ glaciar minor de sub vârful Gârgalău (2159 m). Străbate Carpații Orientali și se varsă în Siret în aval de Bacău, fiind cel de-al 28-lea afluent de dreapta al râului respectiv, ceea ce îl face să aparțină bazinului hidrografic al acestuia.

În parcursul său râul trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamț, Roznov, Buhuși și Bacău. Are cel mai lung sector montan dintre râurile românești.

Pe cursul său mijlociu și superior se află un complex de amenajări hidroenergetice dintre care cea mai mare este acumularea Izvorul Muntelui.

În trecut râul era cunoscut drept importantă cale de acces pentru plutărit, spre porturile dunărene.

Până la Unirea Bucovinei cu România din 1918, porțiunea râului cuprinsă între confluența cu râul Neagra și confluența cu râul Arama a reprezentat frontiera dintre Austro-Ungaria și Regatul României.^[1]

• Trasee turistice - județul Bacău
• Trasee turistice - Județul Neamț
• Trasee turistice - Județul Suceava
• Munții Rarău și Giumalău

• Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
• Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
• Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management Arhivat în 5 martie 2009, la Wayback Machine.

• Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management Arhivat în 5 martie 2009, la Wayback Machine.
• Munții Rodnei Arhivat în 22 iulie 2020, la Wayback Machine.
• Munții Suhard Arhivat în 16 decembrie 2009, la Wayback Machine.
• Munții Rarău-Giumalău
• Munții Rarău

• Ultimul plutaș de pe Bistrița Aurie Arhivat în 3 septembrie 2014, la Wayback Machine., 29 aprilie 2009, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina

• 
  Valea Bistriței
• 
  Râul Bistrița Aurie în localitatea Iacobeni
• 
  Râul Bistrița Aurie în localitatea Iacobeni