În acest articol vom analiza importanța lui Râul Timoc în societatea actuală. _Var1 a fost o parte fundamentală a istoriei omenirii și impactul său a fost transcendental în diverse domenii, de la politică la știință. De-a lungul anilor, Râul Timoc a stârnit un mare interes și dezbatere în rândul experților și pasionaților, generând astfel cercetări și studii nesfârșite care evidențiază relevanța sa în viața de zi cu zi. Prin această analiză, ne propunem să aruncăm lumină asupra influenței semnificative a Râul Timoc asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne și asupra rolului său în modelarea lumii noastre actuale.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Râul Timoc | |
(Veliki Timok, Timocul Mare) | |
Râul Timoc la Balei (Bulgaria) | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Bazinul Dunării ![]() |
Zonă de izvorâre | Confluența râurilor Râul Timocul Alb și Râul Timocul Negru) la Zaječar. |
Coordonate la izvor | 43°55′12″N 22°17′52″E / 43.92000°N 22.29778°E |
Emisar | Dunărea |
Coordonate la vărsare | 44°12′49″N 22°17′52″E / 44.21361°N 22.29778°E |
Punct de vărsare | Bregovo |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 189 km ![]() |
Debit mediu | 24 m³/s |
Date generale | |
Țări traversate | Serbia, Bulgaria |
Afluenți de stânga | Lipovička, Crna (Borska, Jalasnica, Salaska, Ogașu Taba, Brusnički, Urodica, Plandiste, Sikolska |
Afluenți de dreapta | Duboki Dol, Beslerica, Golemi Dol, Kijevska, Bračovicka, Studena Voda, Pivnica, Eleșcev. |
Principalele localități traversate | Serbia: Zaječar, Brusnik Bulgaria: Bregovo, Baley |
Harta bazinului hidrografic al râului Timoc | |
Modifică date / text ![]() |
Râul Timoc (scris în sârbă și bulgară Тимок) este un afluent de dreapta al Dunării, situat în nord-estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei. Numele provine de la denumirea latină a râului, Timacus. Se constituie dintr-un sistem complex de afluenți, având numele de Timoc și fiind diferențiați de adjective. În partea din amonte există două brațe Svrljiški Timok (de la zvârlugă), considerat brațul principal și Trgoviški Timok. După confluența acestor două brațe se formează râul Timocul Alb (Beli Timok), considerat brațul principal, care se unește cu un alt braț numit Timocul Negru (Crni Timok). La confluența acestora se formează cursul principal al râului Timoc, numit și Timocul Mare (Veliki Timok), până la vărsarea sa în Dunăre. Râul are lungimea de 203 km. Pe o porțiune de 15 km formează granița dintre Serbia și Bulgaria.
Subbazinul | Lungime (km) | Suprafața bazinului (km2) | |
---|---|---|---|
Svrljiški Timok | 64 | 720 | |
Trgoviški Timok | 50 | 520 | |
Beli Timok | Bazinul propriu | 57 | 927 |
Bazin total (inclusiv subbazinele din amonte) | 115 | 2167 | |
Crni Timok | 84 | 1003 | |
Veliki Timok | Bazin propriu | 88 | 1460 |
Bazin total (inclusiv subbazinele din amonte) | 203 | 4630 |