Sânzieni, Covasna
Aspect mută în bara laterală ascunde| Sânzieni | |||
| Kézdiszentlélek | |||
| — sat și reședință de comună — | |||
 Satul și biserica romano-catolică, fortificată | |||
| |||
  SânzieniSânzieni (România)Localizarea satului pe harta României | |||
| Coordonate: 46°2′40″N 26°7′49″E ({{PAGENAME}}) / 46.04444°N 26.13028°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Covasna | ||
| Comună |  Sânzieni | ||
| SIRUTA | 64835 | ||
| Atestare documentară | 1332 | ||
| Altitudine | 570 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 2.585 locuitori | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 527150 | ||
| Prefix telefonic | +40 x67 | ||
| Prezență online | |||
 Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |||
Modifică date / text  | |||
Sânzieni (în maghiară Kézdiszentlélek) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe valea Cașinului. Prin Sânzieni trece pe DN11B, Târgu Secuiesc-Cozmeni.
Scurt istoric
Pe teritoriul acestui sat, în locul numit "Piatra de Tocilă", s-au descoperit urme de vechi așezări (Petrești, Ariușd-Cucuteni, Schenckenberg), o ceașcă cu două torți cu buton provenind dintr-un mormânt ce aparține culturii Noua, dar și o așezare dacică La Téne. Pe locul numit "Terasa de Jos", se află o așezare aparținând culturii Coțofeni ce conține ceramică ornamentată cu butoni de linte și fragmente ceramice aparținând culturii Wietenberg. Cu ocazia sondajelor din anul 1914, făcute tot în acest loc, s-au descoperit urmele unei așezări romane, atestată de materialul arheologic găsit (o râșniță, urme de vetre, un chiup mare, fragmente de cărămidă). Pe "Locul Domnesc" se află o așezare ce aparține culturii Wietenberg și tot aici s-a descoperit un mormânt din epoca bronzului.
Săpăturile făcute de arheologii Muzeului Național Secuiesc, în anul 1974, pe platoul muntelui Perchiu (sau "Perkő"), au demonstrat că aici s-au așezat prima dată purtătorii culturii Schenckenberg, care au întărit așezarea din nord cu șanț și val. Rotonda care se află pe platou în forma actuală, a fost construită în anul 1686, probabil pe o capelă așa cum arată stratul gros de moloz. Pe partea vestică se află o bisericuță cu absida poligonală, construită în sec. XVI-XVII. Prima atestare documentară datează din anul 1332.
Economie
Activitatea de bază a locuitorilor acestui sat este agricultura (cultivarea cartofului și cerealelor) și creșterea animalelor. Un rol important în economia acestei localități îl au și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, morăritul, panificația și comerțul.
Obiective turistice
- Biserica romano-catolică, construită în anul 1401 și fortificată în sec. XV-XVI
- Capela "Sf.Ștefan" (cu turn-clopotniță) construită în secolul al XII-lea
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
Bibliografie
- Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
- Județul Covasna Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei R.S.R. București 1975
Galerie de imagini
- Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
- Sânzâieni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
- Biserica romano-catolică
- Capela "Sf.Ștefan", unul dintre cele mai vechi edificii religioase din România.
Vezi și
| ||||||||||