În acest articol vom explora lumea interesantă a lui Stăncuță, un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la origine până la impactul asupra societății moderne, Stăncuță a jucat un rol crucial în istoria și viața noastră de zi cu zi. De-a lungul anilor, au apărut diverse interpretări și perspective asupra Stăncuță, îmbogățindu-i și mai mult valoarea și relevanța în diferite domenii. Prin acest articol, vom aprofunda în numeroasele fațete ale Stăncuță, explorând dimensiunile sale istorice, culturale și sociale pentru a înțelege mai bine influența și importanța sa astăzi.
Stăncuța | |
---|---|
![]() | |
Corvus monedula spermologus | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Passeriformes |
Familie: | Corvidae |
Gen: | Corvus |
Subgen: | Coloeus |
Specie: | C. monedula |
Nume binomial | |
Corvus monedula (Linnaeus, 1758) | |
![]() | |
Distribuție normală Distribuție pe timp de vară Zonele de migrare în timpul iernii | |
Sinonime | |
Corvus monedula Linnaeus, 1758 | |
Modifică text ![]() |
Stăncuța (Corvus monedula, sin. Coloeus monedula) este o pasăre migratoare, din genul Corvus, famila Corvidae, unele populații cuibăresc în ținuturi sălbatice, și altele antropofile, ce cuibăresc în localități. Cele din regiuni sălbatice au cuibul în scorburi și pereți de stâncă, pe când celelate în construcții, coșuri, ornamentații, crăpături de ziduri, clopotnițe etc. Femela depune în cuib 4-6 ouă albicioase-albăstrui, cu pete brune. Timpul cuibăritului începe în luna aprilie, ouăle sunt clocite de femelă timp de 17-18 zile. Stăncuță are o dimensiune de 35 cm, penajul este de culoare neagră, numai ceafa și dosul gâtului sunt cenușii. În România stăncuța este sedentară, populează regiunile joase, ca și văile râurilor de munte. Populațiile nordice migrează in iarnă spre Europa și Asia de Sud.