Acest articol va aborda problema Sylviidae, o problemă relevantă în contextul actual. Sylviidae este un subiect care a stârnit interesul multor oameni, deoarece are implicații profunde în diverse domenii. Dintr-o abordare istorică, Sylviidae a fost subiect de studiu și dezbatere de-a lungul anilor, iar prezența sa rămâne semnificativă în societatea contemporană. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Sylviidae, explorând numeroasele sale fațete și oferind o perspectivă informată asupra importanței și implicațiilor sale astăzi. Prin analiză critică și reflexivă se urmărește generarea unei mai bune înțelegeri și conștientizare a Sylviidae, contribuind astfel la îmbogățirea dezbaterii și reflecției în jurul acestui subiect.
Sylviidae | |
---|---|
![]() | |
Sylvia atricapilla | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Passeriformes |
Infraordin: | Passerida |
Suprafamilie: | Sylvioidea |
Familie: | Sylviidae Vigors, 1825 |
Genera | |
See text | |
Sinonime | |
Paradoxornithidae | |
Modifică text ![]() |
Silviile (Sylviidae) sunt o familie de păsări cântătoare cu caractere intermediare la fel ca și cele din familia Muscicapidae. Familia prezintă peste 300 de specii, cele mai multe trăiesc în Africa și o parte mai mică în Europa, Asia, Australia sau America.
Păsările din această familie au corpul alungit, ciocul subțire, relativ lat la bază, înconjurat de vibrize.
Silviile trăiesc în arbori, tufișuri sau în stufării, strecurându-se cu abilitate prin desișuri, pentru a-și culege hrana de pe frunze și mlădițe. Se hrănesc exclusiv cu insecte, consumând rar fructe mai moi. Păsările coboară rar pe sol. Cuibăresc în țările calde de mai multe ori pe an. Cuiburile sunt țesute cu multă măiestrie din fire vegetale. Puii au un colorit pestriț uniform. Cântecul silviilor este plăcut, unele specii fiind chiar renumite prin glasul lor melodios. Speciile nordice sunt migratoare.
În România trăiesc ca. 23 de specii dintre care se pot aminti: