Subiectul Terpsihora a fost subiect de interes și dezbatere de multă vreme. Fie din punct de vedere academic, profesional sau personal, Terpsihora a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Pe măsură ce societatea avansează și se dezvoltă noile tehnologii, a devenit și mai relevant să înțelegem și să analizăm Terpsihora din perspective diferite. În acest articol, vom examina diferite fațete ale Terpsihora, explorând impactul său asupra vieții de zi cu zi, importanța sa în istorie și relevanța sa în contextul actual. Aprofundând acest subiect, sperăm să facem lumină asupra semnificației și influenței sale asupra societății de astăzi.
Terpsihora | |
![]() | |
Civilizația | religia în Grecia Antică ![]() |
---|---|
Căsătorit cu | Achelous ![]() |
Urmași | Partenope Thelxiepea Hymen Molpe Aglaophónos ![]() |
Tată | Zeus ![]() |
Mamă | Mnemosyne ![]() |
Bunic | Cronos ![]() Uranus ![]() |
Bunică | Rhea[1][2] ![]() Geea ![]() |
Frați | Clio Calliope Melpomene Urania Euterpe Erato Polimnia Thalia ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Terpsihora este una dintre cele nouă muze, fiica lui Zeus și Mnemosyne.
Numele ei provine din unirea cuvintelor grecești τερπέω – „delectare” și χoρός – „dans”. În epoca clasică era considerată muza dansului și a muzicii de cor.
Terpsihora este menționată de Hesiod, Pindar, Apollodorus, Apollonius Rhodius, Platon, Diodorus Siculus.
Celelalte opt muze sunt: Calliope, Clio, Erato, Euterpe, Melpomene, Polyhymnia, Thalia și Urania.
|titlelink=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)