Triforă

În acest articol vom face o analiză detaliată a Triforă, explorând aspectele sale cele mai relevante și impactul său asupra societății actuale. De la origini și până la evoluția sa în timp, Triforă a jucat un rol fundamental în diverse contexte, generând dezbateri și controverse în jurul semnificației și implicațiilor sale. Pe parcursul acestor pagini, vom examina influența sa în diferite domenii, precum și relevanța sa în viața de zi cu zi a oamenilor. Fără îndoială că Triforă a marcat un înainte și un după în istorie, lăsând o amprentă de neșters asupra culturii, politicii, economiei și în multe alte domenii. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi tot ceea ce Triforă are de oferit și cum ne-a modelat lumea până astăzi.

Acest articol se referă la termenul de arhitectură. Pentru galeria interioară, vedeți Triforiu.
Palatul Cipiko din orașul vechi Trogir, Croația

Triforă (pl. trifore) este un tip de fereastră sau ușă în stilul gotic și romanic, împărțită în trei prin două colonete (în lat. foramen[1], it. foro = deschidere), fiecare despărțitură fiind terminată cu un arc arhitectural.

Descriere

Trifora are trei deschideri despărțite de două coloane mici sau pilaștri, pe care se sprijină trei arcade, rotunde sau ascuțite. Uneori, întreaga triforă este încadrată de un alt arc mare. Spațiul dintre arcade este de obicei decorat de o stemă sau o deschidere circulară. Mai puțin populară decât fereastra biforă, trifora a fost, totuși, utilizată pe scară largă în perioadele romanic, gotic și renascentist. Mai târziu, fereastra a fost uitată în mare parte, revenind în vogă în secolul al XIX-lea, în perioada eclectismului și a redescoperirii stilurilor antice (neogotic, neorenascentist etc.). În comparație cu fereastra cu montanti, trifora a fost în general folosită pentru deschideri mai mari și mai ornamentate.

Imagini

Note

Vezi și

Legături externe