În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Biforă. De la origini și până la impactul său astăzi, vom explora toate aspectele relevante ale acestui Biforă. De-a lungul istoriei, Biforă a jucat un rol crucial în diferite aspecte ale societății, fie ca sursă de inspirație, ca agent de schimbare sau ca simbol al identității culturale. Printr-o analiză detaliată, vom examina numeroasele fațete ale Biforă, de la influența sa asupra artei și culturii până la relevanța sa în viața de zi cu zi a oamenilor. Mai mult, vom aborda importanța acesteia în contextul actual, având în vedere impactul său asupra lumii moderne și posibilele implicații pentru viitor. În rezumat, acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Biforă, oferind cititorilor o înțelegere profundă și îmbogățitoare a acestui subiect atât de relevant astăzi.
Bifora este un tip de fereastră sau ușă împărțită printr-o colonetă (în lat. foramen[1], it. foro = deschidere), fiecare despărțitură fiind terminată cu un arc arhitectural.[2][3]
La biforă, spațiul ferestrei sau al ușii este împărțit vertical în două deschideri, despărțite printr-o coloană suplă pe care se sprijină două arcade rotunde sau ascuțite. Uneori este apoi încadrat de un alt arc și în spațiul dintre cele două arcade se inserează un decor, o stemă sau o deschidere circulară.
Tipic perioadei romanice și gotice, în care a devenit un motiv ornamental pentru ferestre și clopotnițe, a fost adesea folosit și în perioada Renașterii. Ferestrele cu biforă apar la sfârșitul antichității. Sunt foarte frecvente în arhitectura creștină timpurie și bizantină (ca și în Ravenna), sunt preluate din abundență și de stilul maur din Spania. Mai târziu a fost abandonat în mare parte pentru a reveni la modă în secolul al XIX-lea în perioada eclectismului și a redescoperirii stilurilor antice (neogotic, neorenascentist).
Materiale media legate de Biforă la Wikimedia Commons