Tyche

Problema lui Tyche este ceva care ne preocupă pe toți într-o măsură mai mare sau mai mică. Fie că este vorba despre viața unei persoane, un eveniment istoric, o celebritate sau orice alt domeniu, Tyche este ceva care stârnește interesul și curiozitatea oamenilor. În acest articol vom explora diferitele aspecte legate de Tyche, analizând implicațiile sale, impactul său asupra societății, relevanța sa astăzi și evoluția sa în timp. De la origine până la influența asupra culturii populare, Tyche este un subiect care merită să fie discutat și înțeles în profunzime. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție despre Tyche!

Tyche din Antiohia
(sculptură de Eutychides, Vatican)
Orontes și Tyche
La picioarele lor stă un corn plin cu flori, simbolul norocului (Hofburg, Viena)

Tyche (sau Tyhe) este zeița sorții sau destinului în mitologia greacă, a norocului întâmplător sau al nenorocirii predestinate.

Corespondent zeiței în mitologia romană este Fortuna, iar la vechii germani era Heil.

Caracterizare

Proveniența generică a lui Tyche este incertă. După Hesiod, Tyche este fiica lui Oceanus și a lui Tethys. În alte versiuni, Tyche este fiica lui Zeus, care, după placul ei, influențează pozitiv sau negativ cursul istoriei și soarta indivizilor.

Obiectele caracteristice ale zeiței Tyche sunt cornul plin cu flori (simbolul norocului), vâsle, aripi și o cârmă pe o sferă sau o roată.

Grecii antici din Antiohia și Alexandria adorau zeița ca o divinitate, patroană a orașului. Din secolul V î.C. apare un cult (Agarhe) Tyche, în Antiohia pe sculptura lui Eutychides (vezi imaginea) apare zeița împreună cu zeul fluviilor Orontes care apare la picioarele zeiței. În cinstea zeiței s-au ridicat numeroase temple. Astfel de temple s-au descoperit prin săpături arheologice în orașele Argos, Mégara, Theba, Bupalos, Smyrna, Elis, Korinth, Megalopolis, Sikyon. În perioada helenistică, Tyche a devenit patroana orașului Antiohia și această inclinație apare și în mitologia romană. În secolul al IV-lea d.C. împărații romani Julian și Theodosius I au închis definitiv templele zeiței Tyche.

În vorbirea curentă a grecilor antici Tyche apare ca personificarea și identificarea zeiței cu soarta, destinul sau întâmplarea.

Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și

Legături externe