Șacal auriu

În zilele noastre, Șacal auriu a devenit un subiect de mare interes pentru mulți oameni din întreaga lume. Fie că vorbim despre Șacal auriu în contextul politicii, tehnologiei, istoriei sau chiar al vieții de zi cu zi, este incontestabil că acest subiect a captat atenția unui public larg. În acest articol vom explora și analiza în detaliu diferitele fațete ale Șacal auriu, cu scopul de a oferi o vedere cuprinzătoare și detaliată asupra acestui subiect. De la origini și până la relevanța sa astăzi, prin implicațiile și posibilele evoluții viitoare, acest articol încearcă să facă lumină asupra Șacal auriu și să ofere o perspectivă îmbogățitoare pentru toți cei interesați să aprofundeze acest subiect fascinant.

Șacal auriu
Stare de conservare

risc minim de dispariție[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăSarcopterygii
ClasăMammalia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
SupraordinLaurasiatheria
OrdinCarnivora
MagnordinBoreoeutheria
SubordinCaniformia
InfraordinCynoidea
FamilieCanidae
SubfamilieCaninae
TribCanini
SubtribCanina
GenCanis
Nume binomial
Canis aureus[2][3][4]
L., 1758
Areal de răspândire
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Șacalul auriu[5] (Canis aureus) este un mamifer carnivor sălbatic, din familia canidelor, asemănător cu vulpea și lupul, de culoare galben-aurie, spre roșcat, cu coada scurtă, ciuntită la vârf, urechi relativ mari, ascuțite, îndreptate în sus și bot ascuțit. Lungimea corpului este de 0,70-1,05 m, iar greutatea poate atinge 15 kg. Trăiește în nordul Africii, sudul Asiei și în sudul Europei, inclusiv în România (subspecia Canis aureus moreoticus în sudul Olteniei, Munteniei și Dobrogei). Este un animal gregar, trăind în haite, fiind activ noaptea. În timpul împerecherii sau al căutării congenerilor din haită, scoate un urlet pătrunzător, caracteristic. Se încrucișează cu câinele și se poate îmblânzi relativ ușor. Se hrănește cu animale mici (păsări, șoareci sau alte rozătoare) și hoituri, consumă și multe vegetale. Bârlogul șacalului este ascuns în locuri singuratice, văgăuni cu mărăcinișuri, scobituri de pământ. Se împerechează în februarie-martie. După o gestație de 9 săptămâni, femela fată 4-8 pui, rareori mai mulți, care sunt lipsiți de vedere două săptămâni. Puii sunt alăptați 3 luni. Are o blană excelentă folosită în confecționarea articolelor de îmbrăcăminte.

Note

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Mammal Species of the World​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  4. ^ Systema Naturae. 10th edition, Volume 1], p. 40  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ „[Zoologia vertebratelor] Canis aureus”. Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Accesat în . 
 Acest articol referitor la subiecte din zoologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.