Astăzi, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Acid citric. Acest subiect a fost obiect de studiu, dezbatere și reflecție de-a lungul istoriei, impactând diferite aspecte ale societății. De la apariția sa, Acid citric a declanșat o serie de transformări semnificative în domeniul _var2, generând atât admirație, cât și controverse. Prin acest articol, vom explora în profunzime diferitele aspecte legate de Acid citric, de la origine până la impactul actual, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect atât de relevant în prezent.
Acid citric | |
![]() | |
![]() | |
Denumiri | |
---|---|
Alte denumiri | acid citric acid tricarbo-1,2,3-hidroxi-propanoic sare de lămâie E 330 |
Identificare | |
Număr CAS | 77-92-9 (anhidru) 5949-29-1(monohidrat) |
ChEMBL | CHEMBL1261 |
PubChem CID | 311 |
Informații generale | |
Formulă chimică | C6H8O7 |
Aspect | pulbere incoloră |
Masă molară | 192.123 g·mol-1[1] |
Proprietăți | |
Densitate | 1,665 g·cm−3 (18 °C) |
Starea de agregare | solid |
Punct de topire | 153 °C |
Punct de fierbere | la 175 °C se descompune |
Solubilitate | bună în apă 605 g·l−1 (20 °C insolubil în cloroform |
Presiune de vapori | 5 · 10−7 Pa (25 °C) |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text ![]() |
Acidul citric (acid 2 hidroxi-1,2,3 propan tricarboxilic C6H8O7) este un acid tricarboxilic care se prezintă ca o pulbere incoloră, cu un gust acru, ușor solubil în apă. Este cunoscut și sub numele de sare de lămâie.
Acidul citric a fost produs pentru prima oară din suc de lămâie în anul 1784 de Karl Wilhelm Scheele. Ea era deja cunoscută în secolul IX de alchimiști, ca de exemplu alchimistul arab „Dschābir ibn Hayyān” care a descoperit acidul citric.
Acidul citric este unul dintre cei mai răspândiți acizi în natură. Astfel se poate întâlni în plante, sau ca produs în urma proceselor metabolice ale glucidelor sau lipidelor (ciclul lui Krebs sau al lui Meyerhof-Parnas) în organismul animal din respirația tisulară sau în timpul sintezei aminoacizilor esențiali. Acidul citric se găsește în sucurile plantelor citrice, mere, pere, vișine, zmeură, coacăze, în conifere, ciuperci, foi de tutun, vin și chiar în lapte.
Acidul citric rezultă din condensarea acetilcoenzimei A cu acid oxalilacetic în prima etapă a ciclului Krebs.
Sucul din fructe (lămâie) va fi tratat cu amoniac concentrat și filtrat. Citratul de amoniu obținut este ușor solubil, care tratat cu hidroxid de calciu rezultând citrat de calciu care este greu solubil în apă. Urmează o nouă filtrare a amestecului. Prin tratare cu acid sulfuric (25%) se formează sulfat de calciu insolubil care este din nou eliminat prin filtrare obținându-se acid citric sub formă cristalină.
Acest procedeu constă în cultivarea mucegaiului „Aspergillus niger” pe medii cu glucoză în prezența ionului bivalent de Fe2+.
Citratul, baza conjugată a acidului citric, este unul din seriile de compuși implicați în oxidarea fiziologică a grăsimilor, proteinelor, iar carbohidrații pentru dioxidul de carbon și apă. Această serie de reacții chimice este esențială pentru aproape toate reacțiile metabolice, și este sursa a două treimi de energie din alimentele derivate. Seria de reacții este cunoscut sub diferite nume, printre care "ciclul acid citric", "ciclul Krebs" sau "Szent-Györgyi - ciclul Krebs", și "Ciclul TCA". De asemenea, citratul este o componentă esențială a oaselor, contribuind la reglarea mărimii cristalelor de calciu.
Acidul citric este folosit:
|coautor=
ignorat (ajutor)