Acid malonic

În lumea de astăzi, Acid malonic este un subiect care a câștigat o relevanță fără precedent. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Acid malonic a devenit un punct de interes pentru oameni de toate vârstele și categoriile sociale. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale în cultura populară, Acid malonic este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Acid malonic, de la originea sa până la posibilele sale dezvoltări viitoare. Lasa-te purtat de aceasta calatorie si descoperi cum Acid malonic a marcat un inainte si dupa in lumea in care traim.

Nu confundați cu acid malic sau acid maleic.
Acid malonic
Nume IUPACAcid propandioic
Alte denumiriAcid malonic
Identificare
SMILES
Număr CAS141-82-2
ChEMBLCHEMBL7942
PubChem CID23511544 867, 23511544
Informații generale
Formulă chimicăC3H4O4
Masă molară104,06 g/mol
Proprietăți
Densitate1,619 g/cm3
Punct de topire135–136 °C
Punct de fierberedescompunere
Solubilitatemiscibil în apă
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Acidul malonic (denumire IUPAC: acid propandioic) este un acid dicarboxilic cu formula structurală restrânsă CH2(COOH)2. Sărurile (forma ionizată) și esterii săi sunt cunoscuți sub denumirea generală de malonați. Numele provine din cuvântul grecesc μᾶλον (malon), care înseamnă „măr”.

Producere

O metodă clasică de preparare a acidului malonic pornește de la acidul cloroacetic: [1]

Carbonatul de sodiu generează sarea de sodiu, care este apoi reacționată cu cianură de sodiu pentru a obține o sare de acid ciano-acetic prin substituție nucleofilă. Grupa nitril poate fi hidrolizată cu hidroxid de sodiu pentru a prepara malonatul de sodiu, care prin acidificare dă acidul malonic. [2]

Prepararea acidului malonic pornind de la acid cloroacetic.

Patologie

Nivelurile crescute de acid malonic însoțite de niveluri crescute de acid metilmalonic pot indica o boală metabolică adesea nedetectată[3], mai exact, aciduria malonică și metilmalonică combinată (CMAMMA). Prin calcularea raportului dintre acidul malonic și acidul metilmalonic din plasma sanguină, CMAMMA se poate distinge de aciduria metilmalonică clasică.[4]

Referințe

  1. ^ Nathan Weiner, „Malonic acid”, Org. Synth. ; Collective Volume, 2, p. 376 
  2. ^ Nenițescu, ediția a VII-a, volumul I, pg. 754.
  3. ^ NIH Intramural Sequencing Center Group; Sloan, Jennifer L; Johnston, Jennifer J; Manoli, Irini; Chandler, Randy J; Krause, Caitlin; Carrillo-Carrasco, Nuria; Chandrasekaran, Suma D; Sysol, Justin R (), „Exome sequencing identifies ACSF3 as a cause of combined malonic and methylmalonic aciduria”, Nature Genetics (în engleză), 43 (9), pp. 883–886, doi:10.1038/ng.908, ISSN 1061-4036 
  4. ^ de Sain-van der Velden, Monique G. M.; van der Ham, Maria; Jans, Judith J.; Visser, Gepke; Prinsen, Hubertus C. M. T.; Verhoeven-Duif, Nanda M.; van Gassen, Koen L. I.; van Hasselt, Peter M. (), Morava, Eva; Baumgartner, Matthias; Patterson, Marc; Rahman, Shamima, ed., „A New Approach for Fast Metabolic Diagnostics in CMAMMA”, JIMD Reports, Volume 30, Springer Berlin Heidelberg, 30, pp. 15–22, doi:10.1007/8904_2016_531, ISBN 978-3-662-53680-3, PMC 5110436 Accesibil gratuit, PMID 26915364 

Bibliografie

Costin Nenițescu, Chimie Organică, ediția a VII-a/VIII-a, volumul I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974

Vezi și

 Acest articol despre un compus organic este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.