Alac

În acest articol, vom explora Alac în detaliu și tot ce trebuie să știți despre el. De la origini până la relevanța sa astăzi, prin implicațiile sale în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Alac a captat atenția oamenilor din domenii diferite și cu interese diferite, generând dezbateri și reflecții care îmbogățesc panorama actuală. În plus, vom examina modul în care Alac a evoluat de-a lungul timpului și impactul său asupra societății, precum și posibilele implicații viitoare care ar putea apărea din prezența sa astăzi. Pregătește-te să intri în lumea fascinantă a lui Alac!

Alac
Stare de conservare

risc minim de dispariție[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnPlantae
DiviziuneTracheophytes
SubdiviziuneSpermatophytes
OrdinPoales
FamiliePoaceae
SubfamiliePooideae
TribTriticeae
GenTriticum
Nume binomial
Triticum monococcum[2]
L., 1753
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Spice de alac - MHNT

Alacul sau Einkorn (Triticum monococcum) este o specie de grâu cultivat încă din timpuri preistorice. Este o cereală păioasă din familia gramineelor. Are un singur bob în spiculeț, învelit strâns în palee, de aceea este cunoscut sub denumirea de Einkorn. Se caracterizează prin boabe care rămân „îmbrăcate” după treierat și care dau o făină alb-cenusie, putin bogată în gluten.[3] Alacul conține mai puțin gluten decât grâul obisnuit.

Alacul (Einkorn) (Triticum monococcum - ssp monococcum) a fost primul grâu ancestral, luat în cultură acum mai bine de 10.000 de ani,[4] urmat de grâul Emmer cu care este înrudit, apoi Khorasan (Kamut).[5]

Sistematică

Alacul aparține genului Triticum, clasa Monocotyledonopsida, ordinul Graminilis, familia Graminaceae (Poaceae), Grupa diploidă (2 n = 14 cromozomi) și cuprinde atât forma sălbatică Triticum monococcum ssp. boeoticum cât și forma cultivatăTriticum monococcum ssp. monococcum.

Este o cereală și o rudă foarte apropiată cu grâul de astăzi. Alacul a fost uitat o bună perioadă de timp dar acum el a revenit în actualitate și se cultivă din ce în ce mai intens. El dă mult mai puțină recoltă decât grâul dar suportă mai bine schimbările de temperatură fiind și foarte rezistent împotriva bolilor.

În România este cultivat doar în Munții Apuseni pe suprafețe restrânse.[6] Denumirea de alac a fost atribuită și altor grâne cu bobul îmbrăcat (ex. Triticum spelta). Alacul se mai numește și „țénchi”.[7]

Utilizarea în panificație

În timpul frământării, Triticum monococcum prezintă un procent de degradare mai mic, probabil din cauza activității reduse a lipoxigenazei în făină. Pe de altă parte, Triticum monococcum furnizează mai mulți carotenoizi față de grâul dur și grâul moale în produsele finale și conferă o interesantă culoare galben închis.[8]

Vezi și

Referințe

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Species Plantarum. Ediția I-a, vol. I​, p. 86  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ „Grâul. Sistematică. Origine. Soiuri”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Civilizația grâului-citat din: Briggle, L.W. Introduction to energy use in wheat production. p. 109-116. In: Pimenter, D. (ed.), Handbook of energy utilization in agriculture. CRC Press, Inc. Boca Raton, FL. 1980”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Granele antice”. 
  6. ^ Dicționar enciclopedic romîn Vol. I A-C, București Editura Politică 1962
  7. ^ DEX
  8. ^ „În :Tecnica molitoria, vol.61, nr.12, decembrie 2010, p.1343 – 1344, citat în Actualități în industria de morărit - panificație 1/2011” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

Materiale media legate de Alac la Wikimedia Commons


Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.