Aleksandr Soljenițîn

Astăzi, Aleksandr Soljenițîn este un subiect extrem de relevant, care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Aleksandr Soljenițîn a devenit un punct constant de discuție în orice, de la politică la cultura pop. Acest articol va încerca să analizeze în profunzime impactul Aleksandr Soljenițîn asupra societății contemporane, explorând diferitele sale fațete și modul în care a ajuns să ne influențeze viața în moduri pe care poate nici nu le-am luat în considerare înainte. Prin mărturii, studii și opinii ale experților se urmărește să facă lumină asupra acestui subiect și să ofere cititorilor o viziune completă și actualizată asupra Aleksandr Soljenițîn.

Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel
Alexandr Isaievici Soljenițîn
Александр Исаевич Солженицын

Soljenițîn la bordul unui tren spre Vladivostok, 1994
Date personale
Născut[8][9][10][11][12] Modificați la Wikidata
Kislovodsk, Caucasus Viceroyalty⁠(d), Imperiul Rus[13][14] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[8][9][10][11][15] Modificați la Wikidata
Moscova, Rusia[13][16] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatNovoe Donskoe kladbișce] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (insuficiență cardiacă) Modificați la Wikidata
PărințiIsaacky Semyonovich Solzhenitsyn][17]
Taisiya Zakharovna Shcerbak][17] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNatalia Dmitrievna Soljenițîna] (–)
Reșetovskaia, Natalia Alekseevna] (–august 1951)
Reșetovskaia, Natalia Alekseevna] (–) Modificați la Wikidata
CopiiIgnat Solzhenitsyn] Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (–)
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–)
 Rusia (–)[13]
apatrid (–) Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Rusă Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
Limbi vorbitelimba rusă[9][18] Modificați la Wikidata
StudiiRostovski gosudarstvennîi universitet] ()
PregătireMorduhai-Boltovskoi, Dmitri Dmitrievici]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor1962 - 2003
Limbilimba rusă  Modificați la Wikidata
Specie literarăroman
Operă de debutO zi din viața lui Ivan Denisovici
Opere semnificativeO zi din viața lui Ivan Denisovici
Primul cerc
Pavilionul canceroșilor
Arhipelagul Gulag
Dvesti let vmeste (1795—1995)]
Lenin v Țiurihe]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Nobel pentru literatură[1][2]
Medalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”​
Ordinul Războiului Patriotic clasa a II-a​
Templeton Prize]
Ordinul Steaua Roșie
medal «Za vzeatie Kionigsberga»]
Medalia Lomonosov​[3]
Ordinul Național „Steaua României” în grad de mare cruce
Ordinul Sfântului Andrei
honorary doctor of Syracuse University][4]
Premiul de Stat al Federației Ruse​
Mejdunarodna Botevska nagrada][5]
TEFI​
grand prix de l'Académie des sciences morales et politiques][6]
Ordinul național „Steaua României”
Ordre des Arts et des Lettres​
Pociiotnîi grajdanin Reazani]
The Hillman Prize for Book Journalism][7]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Aleksandr Isaievici Soljenițîn (în rusă Алекса́ндр Иса́евич Солжени́цын; n. , Kislovodsk, Caucasus Viceroyalty⁠(d), Imperiul Rus – d. , Moscova, Rusia) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, a reușit să publice o serie de cărți, dintre care cele mai cunoscute sunt: Arhipelagul Gulag, O zi din viața lui Ivan Denisovici sau Pavilionul canceroșilor. „Pentru forța etică cu care a continuat tradițiile inalienabile ale literaturii rusești”,[19] Soljenițîn a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970. A fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974, dar s-a întors în Rusia în 1994, după prăbușirea regimului comunist.

Nașterea și tinerețea

Alexandr Soljenițîn s-a născut la 11 decembrie 1918 la Kislovodsk (astazi în Stravropol Krai), în nordul Caucazului. Tatăl lui murise la 15 iunie 1918, rănit la o vânătoare. În 1924 se mută cu mama (Taisia) la Rostov pe Don. Încă din tinerețe, el crea și dezvolta personaje și concepte pentru o viitoare operă epică despre Primul Război Mondial și Revoluția Rusă. Acest lucru a condus în cele din urmă la romanul "August 1914" - câteva dintre capitolele scrise atunci încă există. Soljenițîn a studiat matematica la Universitatea de Stat din Rostov, începând din 1936. În același timp urma cursuri prin corespondență la Institutul de Filozofie, Literatură și Istorie din Moscova, care la vremea respectivă era puternic ideologizat. Cum el însuși declara, nu a pus la îndoială ideologia statului sau superioritatea Uniunii Sovietice până să ajungă în lagăre.

Al Doilea Război Mondial

În timpul războiului, Soljenițîn a fost comandant al unei baterii de artilerie în Armata Roșie[20] și a fost implicat în acțiuni majore pe front, pentru care a fost de două ori decorat. O serie de scrieri publicate mult mai târziu, în timpul vieții, inclusiv un roman incomplet, "Iubește revoluția!", istorisesc experiențele sale din timpul războiului și îndoielile crescânde asupra fundațiilor morale ale regimului sovietic.[21]

Întemnițarea

9 februarie 1945 - În Prusia Orientală căpitanul de artilerie Soljenițîn este arestat, interceptându-i-se corespondența cu un prieten. Anchetat la Lubianka și Butîrki, primește opt ani de lagăr de muncă (potrivit art. 58). Vremelnic, reușește să rămână lângă Moscova într-o șarașka, închisoare specială în care savanții arestați erau puși să facă cercetare în folosul Uniunii Sovietice. Din 1950, muncește în lagăre de reeducare din Karaganda. Soția (Natalia Reșetovskaia) divorțează. Este chinuit de o tumoare malignă.

Februarie 1953 - Fixare în exil pe viață, în aulul Kok-Terek, regiunea Djambul, Kazahstan.

Viața după recluziune

1959 - Scrie povestirea O zi din viața lui Ivan Denisovici, publicată abia în 1962 cu permisiunea lui Hrușciov. Corespondența primită de la foștii zek (deținuți politici) îi va întări imboldul de a scrie, în parte și pe baza ei, Arhipelagul Gulag.

1965 - Percheziție. I se confiscă manuscrisul Primul cerc, în care este evocată șarașka. Conflictul cu autoritățile atrage implicarea confraților de breaslă, marele scriitor Mihail Șolohov (Pe Donul liniștit) cerând să i se interzică să mai scrie!

1968 - Primul cerc și Pavilionul Canceroșilor sunt publicate în Occident, unde ajunge și microfilmul cu Arhipelagul Gulag.

Pentru Soljenițîn, marea operă este însă restabilirea, printr-un roman istoric, a adevărului despre Revoluția din 1918, demers notat R-17 sau Roata Roșie.

1970 - Premiul Nobel (Literatură) pentru "Pavilionul canceroșilor".

1973 - Publică Arhipelagul Gulag, grăbit și de sinuciderea/lichidarea Elizavetei Voronianskaia, dactilografa textului, care, anchetată, a divulgat KGB-ului ascunzătoarea unui exemplar. Cele trei volume despre viață și moarte în lagărele sovietice consternează intelectualitatea occidentală, care nu cunoștea decât sistemul concentraționar nazist, și năruiesc imaginea orbitoare despre paradisul bolșevic, construită cu atâta trudă de agenții de influență ai Cominternului, ai PCUS și ai KGB-ului.

Anii de exil

1974 - În februarie este expulzat din URSS, ridicându-i-se și cetățenia sovietică.

Se stabilește lângă Cavendish, în Vermont, SUA. Conferințele și intervențiile sale irită uneori Occidentul prin lipsa de menajamente critice.

1990 - Nu ia în serios perestroika decât după publicarea Arhipelagului Gulag în URSS, unde Gorbaciov îi redă cetățenia sovietică la 16 august 1990.

Reîntoarcerea în Rusia

În 1994, se întoarce în Rusia cu soția sa, Natalia, care între timp, devenise cetățean al Statelor Unite. Fiii lor au rămas în continuare în SUA (mai târziu, fiul cel mare, Yermolai, s-a întors în Rusia). De atunci și până la moartea sa, Soljenițîn a trăit cu soția într-o casă de țară (dacea) în Troițe-Likovo, în vestul Moscovei.[22] Adept al culturii tradiționale ruse, el și-a exprimat deziluzia în ceea ce privește Rusia post-sovietică și a militat pentru restaurarea monarhiei.[23] După reîntoarcerea în țară, a publicat, printre multe alte scrieri, opt nuvele, o serie de poeme și o memorie literară despre anii petrecuți în vest.

Decesul

S-a stins din viață la 3 august 2008, în urma unei insuficiențe cardiace severe, la vârsta de 89 de ani.[24] Serviciul funerar s-a ținut la mănăstirea Donskoi, Moscova, la 6 august 2008. Liderii politici ai Rusiei și ai lumii i-au adus un ultim omagiu în urma morții sale[25].

Căsătoria și copiii

La 7 aprilie 1940, încă student, Soljenițîn se căsătorește cu Natalia Alexeevna Reșetovskaia.[26] După numai un an de căsnicie, el pleacă mai întâi în armată și apoi în Gulag. Divorțează în 1952, cu un an înainte de eliberarea lui, din cauză că soțiile prizonierilor din Gulag riscau pierderea locului de muncă sau a permiselor de rezidență. După ce el și-a ispășit pedeapsa, s-au recăsătorit în 1957 și au divorțat din nou în 1972.[27] În anul următor (1973), el s-a căsătorit cu Natalia Dmitrievna Svetlova, o matematiciană ce avea un fiu dintr-o căsătorie anterioară.[28] El și Svetlova (născută în 1939) au avut 3 băieți: Yermolai (n.1970), Ignat (n.1972) și Stepan (n.1973).[29]

Traduceri în limba română

Alexandr Soljenițîn cu Vladimir Putin

După 1989, în România au apărut volumele:

  • Căderea imperiului comunist sau cum să reîntemeiem Rusia, Ed. "Rampa și ecranul", 1991
  • Chestiunea rusă la sfîrșit de secol XX, Ed. Anastasia, 1995
  • Arhipelagul Gulag, 3 vol., Editura Univers, 1998
  • Pavilionul Canceroșilor, Ed. Albatros + Ed. "Universal Dalsi", 1997, Ed. Univers, 2009
  • O zi din viața lui Ivan Denisovici, Ed. Quintus, 1991, Ed. Humanitas, 2000
  • Rusia sub avalanșă, Ed. Humanitas, 2000
  • Vițelul și stejarul, 2 vol, Ed. Humanitas, 2002
  • Ca bobul între pietrele de moară, Ed. Humanitas, 2005
  • Două secole împreună. Evreii și rușii înainte de revoluție 1795-1917, 4 vol., Ed. Univers, 2009
  • Primul cerc, 2 vol., Ed. Univers, 2009
  • Iubește revoluția, Ed. Art, 2009
  • Casa Matrionei. Incident la gara din Kocetovka, Ed. Univers, 2010
Volume despre Alexandr Soljenițin
  • Natalia Reșetovskaia - Soljenițîn, Ed. "Mydo center", 1995

Vezi și

Note

  1. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1970/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://www.ras.ru/win/db/award_dsc.asp?P=id-1.ln-ru  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://news.syr.edu/blog/2008/05/01/syracuse-university-to-present-honorary-degrees-to-nine-individuals-of-exceptional-achievement-at-commencement-may-11/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://tweakingo.com/aleksandr-solzhenitsyn-quotes-and-short-biography/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Grand Prix de l’Académie (în franceză), Academia de Științe Morale și Politice, , accesat în  
  7. ^ https://www.hillmanfoundation.org/hillman-prizes/us/honorees  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ a b Alexandre Soljenitsyne, Babelio 
  9. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ a b Alexander Solzhenitsyn, Find a Grave, accesat în  
  11. ^ a b Alexander Solschenizyn, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  12. ^ Russkaia literatura XX veka. Tom 3, 2005]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  13. ^ a b c Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  14. ^ „Aleksandr Soljenițîn”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  15. ^ http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2008/08/03/AR2008080301249.html?hpid=moreheadlines  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ^ „Aleksandr Soljenițîn”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  17. ^ a b Genealogics 
  18. ^ CONOR.SI​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  19. ^ „Nobel Prize in Literature 1970”. Nobel Foundation. Accesat în . 
  20. ^ Scammell, p. 119
  21. ^ Solzhenitsyn, Proterevshi glaza: sbornik (Moscova: Nash dom: L'Age d'Homme, 1999)
  22. ^ „Marele scriitor rus Aleksandr Soljenițîn a încetat din viață” (html). Accesat în . 
  23. ^ „The End of Art – Speech” (PDF). Accesat în . 
  24. ^ Scriitorul anti-comunist Aleksandr Soljenițîn a încetat din viață la 89 de ani Arhivat în , la Wayback Machine. Greco-Catolica.org, accesat 2008-08-04
  25. ^ „Russia to pay tribute to Solzhenitsyn”. RIA Novosti. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  26. ^ Terras, Victor. Handbook of Russian Literature, p. 436. Yale University Press, 1985, ISBN 0-300-04868-8.
  27. ^ Scammell 1984, p. 366
  28. ^ Cook, Bernard A. Europe Since 1945: An Encyclopedia, p.1161. Taylor & Francis, 2001, ISBN 0-8153-4058-3
  29. ^ Aikman, David. Great Souls: Six Who Changed a Century, pp. 172–3. Lexington Books, 2003, ISBN 0-7391-0438-1

Legături externe

Articole biografice
Necrolog