Alexandru Șoltoianu

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea interesantă a lui Alexandru Șoltoianu. Fie că ești un expert în domeniu sau doar ești curios să afli mai multe, acest articol este pentru toată lumea. Vom explora diferitele aspecte și perspective legate de Alexandru Șoltoianu, de la istoria sa până la aplicarea sa astăzi. Vom descoperi posibilele sale beneficii, provocări și zone de controversă, astfel încât la sfârșitul lecturii să aveți o înțelegere mai completă și mai îmbogățitoare a Alexandru Șoltoianu. Nu ratați această oportunitate de a vă extinde cunoștințele despre Alexandru Șoltoianu!

Alexandru Șoltoianu
Date personale
Născut1934
Inești, raionul Telenești, județul Orhei, România Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Moldova Modificați la Wikidata
EtnieRomân
ReligieOrtodox
OcupațieLector
Activitate
Alma materInstitutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova
PatronajUniversitatea de Stat din Moldova
OrganizațieUniversitatea de Stat din Moldova  Modificați la Wikidata
Partid politicFrontul Național Patriotic

Alexandru Șoltoianu (n. , Inești, raionul Telenești, județul Orhei, România – d. ) a fost un disident politic basarabean, membru al Frontului Național Patriotic din Moldova.

А absolvit Institutul de relații internaționale la Moscova. Este unul din semnatari apelului adresat lui Nicolae Ceaușescu în 1972.[1][2] După denunțarea acestor semnatari de către generalul de securitate Ion Stănescu-Silagy (președintele Consiliului Securității de Stat al RSR) a fost deportat pentru 4 ani în Siberia ca urmare a apartenenței la Frontul Patriotic Național din Moldova.[3]

Conform dosarului penal fabricat de KGB, Al. Șoltoianu a fost judecat pentru formarea și conducerea unui partid naționalist, anticomunist, antisovietic (Partidul renașterii Naționale din Moldova). A fost arestat în luna decembrie 1972 la Lvov, iar dosarul lui Șoltoianu în RSSM a fost controlat de Piotr Civertko. A fost deținut în lagărul nr. 19 din Mordovia, unde se afla în detenție și Gheorghe Ghimpu. A petrecut 14 ani în închisorile sovietice fiind eliberat doar în 1986.

Pe 23 august 2010, președintele interimar al Republicii Moldova și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, i-a conferit lui Alexandru Șoltoianu „Ordinul Republicii”, alături de un grup de luptători împotriva regimului totalitar comunist de ocupație.[4][5][6]

După eliberare s-a întors în Tiraspol, apoi în apartamentul său din Moscova, unde a continuat să locuiască și după 1991, când Moldova a devenit independentă. Cu toate acestea, a rămas activ în organizațiile unioniste din Moldova. S-a alăturat Consiliului Național pentru Reîntregire al lui Mircea Druc. În 1990 a încercat să candideze pentru funcția de deputat al poporului al URSS, dar nu i-a fost permis. Tot în 1990 a devenit consilier în Ministerul Securității Naționale, fiind demis în 1994, după ce forțele pro-ruse au câștigat puterea.[7]

Alexandru Șoltoianu a murit la 13 aprilie 2022. Anunțul a fost făcut de Octavian Țîcu.

Scrieri

  • Alexandru Șoltoianu: O viață sacrificată pentru țară. 212.p.
  • Alexandru Șoltoianu: Dosar Penal. În: Memoria-Revista gândirii arestate, numărul 16.

Referințe

  1. ^ Revista Istorică Nr. 1-2/2003. p. 91.
  2. ^ Cristian Troncotă, Virginia Carianopol: Duplicitarii: o istorie a Serviciilor de Informații și Securitate ale regimului comunist din România, 1965-1989Elion, 2003. p. 146. ISBN 9738362148 ISBN 9789738362147
  3. ^ „Unioniști basarabeni, turnați de Securitate la KGB”. Adevărul. Arhivat din original la . 
  4. ^ Mihai Ghimpu l-a decorat post-mortem pe fratele sau, Gheorghe Ghimpu
  5. ^ Decorații pentru anticomuniști
  6. ^ Ordinul Republicii pentru luptătorii împotriva regimului comunist de ocupație
  7. ^ Alexandru Șoltoianu - dissidenten.eu - Biografisches Lexikon, www.dissidenten.eu