Asclepios

În acest articol, vom explora tot ceea ce este legat de Asclepios. De la originea sa istorică până la impactul asupra societății actuale, trecând prin principalele sale caracteristici și aplicațiile relevante în prezent. Asclepios a fost subiect de mare interes și dezbatere în ultimii ani, ceea ce a motivat cercetători, experți și entuziaști să-l studieze în continuare. Prin acest articol, sperăm să facem lumină asupra celor mai relevante aspecte ale Asclepios, oferind cititorilor noștri o viziune completă și actualizată asupra acestui subiect intrigant și important.

Pagina „Esculap” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Esculap (dezambiguizare).
Asclepios
Civilizațiareligia în Grecia Antică​[1]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEpione]
Coronis]  Modificați la Wikidata
UrmașiMachaon][2]
Podalirius][2]
Panacea][2]
Telesphorus]
Aceso]
Higia[2]
Aegle]
Iaso]
Meditrine]
Valetudo]  Modificați la Wikidata
TatăApollo[1][2]  Modificați la Wikidata
MamăCoronis​[2]  Modificați la Wikidata
BunicZeus  Modificați la Wikidata
Flegias[3]  Modificați la Wikidata
BunicăLeto  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Asclepios

Asclepios (greacă Ἀσκληπιός) a fost zeul medicinei în mitologia greacă, preluat în mitologia romană ca Aesculapius.

Mitologie

Asclepios a fost fiul lui Apollo provenit din uniunea cu Coronis (sau Arsinoe). În timp ce Coronis era însărcinată cu Asclepios, ea s-a îndrăgostit de Ischis, fiul lui Elatus. Conform tradiției, s-a căsătorit cu Epiona, de unde au rezultat: Higia, Meditrina, Panaceea, Aceso, Iaso, Aglaia și trei fii: Machaon, Telesphoros și Podalirius. De asemenea, a mai avut un fiu, Aratus, cu Aristodama.

Asclepios este un premergător al medicinii. Tatăl său l-a dat în grija Centaurului Chiron care i-a împărtășit secretele taumaturgiei cu ajutorul cărora, mai târziu, Asclepios avea să anihileze durerile pacienților săi sau să izbutească regenerarea părților afectate de boală. Totodată Centaurul l-a inițiat în sistemul de utilizare a plantelor medicinale.

Își practica sistemul de vindecare noaptea, în Epidaur folosind câine, grăsime și șarpe izbutind și vindecări miraculoase. Succesele lui medicale l-au făcut de la o vreme să învie și morții ceea ce l-a supărat pe Zeus, care l-a omorât fulgerându-l. În cele din urmă, Zeus l-ar fi readus la viață făcându-l zeu pentru a preveni o dispută cu Apollo, dar l-a instruit pe Asclepios să nu mai învie pe nimeni fără aprobarea sa.

În Iliada Asclepios nu era venerat ca zeu al medicinei ci era considerat un medic care își învățase arta de la centaurul Chiron și care era tatăl celor doi vestiți vindecători Podaleirios și Mahaon.

Templele ridicate în onoarea lui Asclepios erau niște clinici medicale, toți preoții slujitori fiind și medici. Sanctuarul principal se afla în Epidaur. Imaginile plastice îl înfățișează ca un bărbat blajin cu barbă, având întotdeauna alături un șarpe.

Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă și romană, București, Editura Mondero, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, București, Casa Editorială Odeon, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, București, Editura Lider, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și

Legături externe

  1. ^ a b MSIe2/Ieskulap]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c d e f RSKD / Ἀσκλήπιος]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ RSKD / Phlegyas]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)