În lumea de astăzi, Austria la Concursul Muzical Eurovision este un subiect care a căpătat o mare relevanță și a devenit un obiect de interes pentru un spectru larg al societății. De la apariția sa, Austria la Concursul Muzical Eurovision a stârnit dezbateri, reflecție și curiozitate în diferite domenii, generând opinii contradictorii și poziții diverse. De-a lungul timpului, Austria la Concursul Muzical Eurovision a evoluat și a căpătat diferite nuanțe, devenind un fenomen care pătrunde în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Prin urmare, este pertinent să abordăm în detaliu și exhaustiv diferitele aspecte din jurul Austria la Concursul Muzical Eurovision, explorând originile sale, implicațiile și impactul său asupra mediului în care își desfășoară activitatea. În acest sens, acest articol urmărește să pătrundă în universul captivant al lui Austria la Concursul Muzical Eurovision, analizând multiplele sale aspecte și oferind o viziune panoramică care contribuie la îmbogățirea cunoștințelor pe această temă incitantă.
Austria | |
![]() | |
Televiziune națională | ORF |
---|---|
Participări | 56 (49 finale) |
Prima participare | 1957 |
Cel mai bun rezultat | 1, 1966, 2014 |
Cel mai slab rezultat | Ultima, 1957, 1961, 1962, 1979, 1984, 1988, 1991 |
Austria a apărut frecvent la Concursul Eurovision. Țara a câștigat de două ori, și anume în 1966, cu melodia „Merci Chérie”.[1] de Udo Jürgens și în 2014, cu melodia „Rise Like a Phoenix” de Conchita Wurst.
După o absență de trei ani, ORF a anunțat pe 28 iulie 2010 că Austria va reveni în concurs în 2011,[2][3] unde Nadine Beiler s-a calificat în finală, terminând pe locul 18.
Austria nu a participat la câteva concursuri. Primul a fost în 1969, care s-a desfășurat la Madrid. Cum Spania, la vremea aceea, era condusă de Francisco Franco, Austria a ales să boicoteze concursul. John Kennedy O'Connor subliniază faptul că deși Austria a dat 2 puncte Spaniei în 1968 și că Spania a caștigat cu diferență de un punct de a doua clasată, protestul politic a fost, probabil, necinstit.[4]
În anul următor, Austria iar a lipsit. Acest lucru s-a datorat, rezultatului fără precedent din 1969, în care 4 țări au terminat la egalitate pe primul loc, un rezultat care a determinat, de asemenea, multe țări sa renunțe.[4]
Din 1973 până în 1975, Austria nu a mai participat. Motivul pentru aceasta hotărâre nu se știe, cu toate acestea, sistemul de votare utilizat în unul din concursuri, care permitea tuturor participanților să primească un anumit număr de puncte, ar fi fost un motiv.
Țara nu a putut participa în 1998 și 2001, datorită rezultatelor slabe din ultimii 5 ani.[4]
Înainte de concursul din 2006, Austria a anunțat că nu va participa, ca protest a rezultatelor slabe din ultimii ani, argumentând că talentul muzical al artiștilor nu mai este un factor determinant în succesul concursului.[5][6] Țara a revenit în 2007, dar a terminat antepenultima în semifinală. ORF a anunțat că, rezultatul din 2007 și interesul telespectatorilor din Austria, ar fi un motiv bun să nu participe în 2008. Directorul de program al ORF, Wolfgang Lorenz a anunțat că Austria ar putea ieși din concurs pe termen nelimitat, afirmand: "În cazul în care situația se schimbă, vom fi bucuroși să participăm din nou.".[7] În ciuda faptului că Austria s-a retras din concurs, ORF a difuzat concursul.[8]
Cu toate acestea, Edgar Böhm, director de divertisment al ORF, a declarat că formatul de semifinala "include inca un amestec de țări care sunt favorizate, din puncte de vedere al votului politic." și "că, dacă nu va aparea o orientare clară, a organizării semifinalelor, de către EBU, Austria nu va participa în 2009 la Moscova".[9][10] ORF a decis să nu participe în concursul din 2009, dar a difuzat finala, la fel ca și în anul 2008.[11] EBU a anunțat că vor face tot posibilul să aducă înapoi Austria în 2010, împreuna cu Monaco și Italia.[12] S-a confirmat, totuși, că Austria nu se va întoarce în concursul din 2010 din Oslo. În iulie 2010, președintele ORF, Alexander Wrabetz, a anunțat că Austria se va întoarce în concurs, în 2011, deoarece concursul a avut loc în țara vecină Germania.[2][3][13]
Austria a dat cele mai multe puncte la:
Locul | Țara | Puncte |
---|---|---|
1 | ![]() |
167 |
2 | ![]() |
146 |
3 | ![]() |
131 |
4 | ![]() |
111 |
= | ![]() |
111 |
Austria a primit cele mai multe puncte de la:
Locul | Țara | Puncte |
---|---|---|
1 | ![]() |
93 |
2 | ![]() |
78 |
3 | ![]() |
75 |
4 | ![]() |
73 |
5 | ![]() |
71 |
An | Oraș | Locație | Prezentator |
---|---|---|---|
1967 | ![]() |
Großer Festsaal der Wiener Hofburg | Erika Vaal |
2015 | ![]() |
Wiener Stadthalle | Alice Tumler, Mirjam Weichselbraun, Arabella Kiesbauer |
An | Commentator |
---|---|
1957-1963 | Peter Alexander |
1964-1966 | Willy Kralik |
1967 | Paul Lendvai |
1968 | Willy Kralik |
1969-1978 | Ernst Grissemann |
1979 | Max Schautzer |
1980-1989 | Ernst Grissemann |
1990 | Barbara Stöckl |
1991-1998 | Ernst Grissemann |
1999-2011 | Andi Knoll |