Bettina von Arnim

Astăzi, vrem să vorbim despre Bettina von Arnim. Acesta este un subiect care a căpătat o mare relevanță în ultima vreme și este important să îl studiem în profunzime pentru a înțelege impactul său asupra societății noastre. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite aspecte ale Bettina von Arnim, de la originea și evoluția sa până la influența sa în diverse domenii. În plus, vom analiza diferitele perspective care există pe Bettina von Arnim, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și obiectivă. Fără îndoială, Bettina von Arnim este un subiect care ne invită să reflectăm și să dezbatem și suntem siguri că acest articol va fi îmbogățitor pentru cititorii noștri.

Bettina von Arnim

Bettina Brentano von Arnim (născută Elisabeth Catharina Ludovica Magdalena Brentano) (n. 4 aprilie 1785, Frankfurt pe Main - d. 20 ianuarie 1859, Berlin) a fost prozatoare, cântăreață și artistă germană, sora lui Clemens Brentano și soția lui Achim von Arnim. A aparținut romantismului german și s-a manifestat pe plan social ca luptătoare pentru emanciparea femeii.

Opera

  • 1835: Jurnal ("Tagebuch");
  • 1835: Corespondența lui Goethe cu un copil ("Goethes Briefwechsel mit einem Kinde");
  • 1840: "Die Günderode";
  • 1840: "Reichsgräfin Gritta von Rattenzuhausbeiuns." (scrisă împreună cu sora ei, Gisela);
  • 1842: "Dedié á Spontini";
  • 1843: Această carte aparține unui rege ("Dies Buch gehört dem König");
  • 1844: Cununa de primăvară a lui Clemens Brentano ("Clemens Brentanos Frühlingskranz, aus Jugendbriefen ihm geflochten, wie er selbst schriftlich verlangte");
  • 1847: Ilius Pamphilius și Ambrosia "Ilius Pamphilius und die Ambrosia" (roman epistolar)
  • 1848: "An die aufgelöste Preussische National-Versammlung"
  • 1848: "Die Polenbroschüre"
  • 1852: "Gespräche mit Daemonen. Des Königsbuchs zweiter Teil"

Vezi și

Bibliografie

  • Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981

Legături externe