Biserica de lemn din Hida

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Biserica de lemn din Hida. De la începuturile sale, Biserica de lemn din Hida a stârnit interesul a milioane de oameni din întreaga lume. De-a lungul istoriei, Biserica de lemn din Hida a fost obiect de dezbatere, studiu și admirație, devenind un subiect de mare relevanță în diferite domenii. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Biserica de lemn din Hida, de la originea sa până la impactul său asupra societății actuale. Îi vom descoperi importanța, posibilele aplicații și implicațiile pe care le are pentru viitor. Pregătește-te să te cufunzi în acest subiect captivant și să descoperi tot ce are de oferit Biserica de lemn din Hida.

Biserica de lemn din Hida
Portalul bisericii de lemn din Hida, 2006
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Hida, județul Sălaj, foto: noiembrie 2011.
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Hida, județul Sălaj, foto: noiembrie 2011.
Console
Interiorul navei
Piciorul mesei altarului
Pictura parietală realizată de Ioan Pop din Românași în 1801
Pictura parietală realizată de Ioan Pop din Românași în 1801
Pisania
Intrarea Domnului în Ierusalim
Spălarea picioarelor ucenicilor
Sfătul Meseșan Viorel

Biserica de lemn din Hida se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și este datată din anul 1717 de o inscripție pe dosul ușii de intrare. Biserica este cunoscută pentru portalul său sculptat cu două palme deschise pe ușori. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05058.

Istoric

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea,[1] din bârne masive. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Stâlpii prispei, dispusă pe latura de sud , sunt ornamentați cu "toruri" și alte forme decorative. Consolele coboară în multiple cioplituri, până la talpa bisericii. Ancadramentul intrării de pe latura sudică prezintă "frânghii", rozete, cruci și două mâini întinse de o parte și de alta a ușii, în semn de bun venit. Sistemul de boltire este cel tradițional, cu pronaos tăvănit și bolți semicilindrice deasupra altarului și naosului. În bârnele ce marchează trecerea în naos, au fost săpate în partea de jos câte o rozetă și restul a fost zugrăvit cu flori.

Bolta naosului are bârna de naștere dispusă ca o laviță și este sculptată din loc în loc cu panouri decorative din linii frânte, unite prin flori zugrăvite. Pereții naosului mai păstrează pictura doar pe latura de sud, unde se mai zăresc chipurile mucenicilor. Pe iconostas sunt pictați Apostolii așezați pe o laviță, avându-l la mijloc pe Iisus Hristos. De pe ușile împărătești, cu chipurile Evangheliștilor, aflâm anul 1801, când zugravul Ioan Pop din Românași a realizat pictura. În anii următori au fost realizate și icoanele împărătești. Biserica păstrează primele cărți tipărite la Râmnic, Triodul din 1705 și Octoihul din 1706.

Note

  1. ^ Lehene, Valeria (). Biserici de lemn: Sălaj (România) [Wooden churches]. Tradus de Bota, Ana Irina (ed. bilingvă). Zalău: Silvania, Nereamia Napocae. p. 36. ISBN 973-7951-59-X. 

Bibliografie

Studii monografice
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Hida”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 324–325, Oradea. 
Studii regionale
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 (1): 31–40. 
  • Ghergariu, Leontin (). „Biserici de lemn din Sălaj”. manuscris în. Arhivele Naționale din Zalău, colecția personală Leontin Ghergariu (actul 11 din 1976). 
  • Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1. 

Vezi și

Legături externe

Imagini din exterior

Imagini din interior