Biserica de lemn din Domnin

În acest articol vom explora Biserica de lemn din Domnin și impactul său în diferite domenii. Biserica de lemn din Domnin este un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De-a lungul timpului, Biserica de lemn din Domnin a generat un mare interes și a făcut obiectul discuțiilor în diverse domenii, de la știință până la cultura populară. În acest sens, este relevant să examinăm influența Biserica de lemn din Domnin în societate, precum și evoluția sa de-a lungul anilor. Prin acest articol, vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect și să oferim o imagine detaliată a implicațiilor sale în lumea de astăzi.

Biserica de lemn din Domnin
Poziționare
Localitatesat Domnin;
ComunăSomeș-Odorhei
Țara România
Adresa57
Edificare
Data finalizării1753
Clasificare
Cod LMISJ-II-m-A-05050
Cod RAN142747.01
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Biserica de lemn din Domnin
Biserica de lemn Sf.Arhangheli din Domnin, foto: februarie 2009.
Cruce veche de piatră cu roată

Biserica de lemn din Domnin se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1753.[1] Aceasta este singura biserică din Sălaj construită în stilul bisericilor de lemn maramureșene, cu streașină dublă. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05050 și a fost restaurată în anii 1999-2000.

Istoric și trăsături

Biserica de lemn din Domnin, comuna Someș-Odorhei este construită în anul 1753 de un meșter din Maramureș împreună cu cei trei fii ai lui - conform legendei ce a transcens veacurile -, fiind un exemplar de o specificitate aparte în contextul construcțiilor arhitectonice din lemn de pe teritoriul județului Sălaj.

Construită integral din lemn, biserica, devenită punct de reper pe harta turistică a județului Sălaj, este proiectată și concepută în stilul arhitectonic al arhicunoscutelor biserici de lemn din Maramureșul istoric, apartenența menționată justificându-se prin apropierea geografică a satului Domnin de limita sudică a județului Maramureș, dar argumentul primordial este adus de însăși proveniența arhitecților nativi sus-menționati, care nu este alta decât însăși vatra emitentă a marilor maeștri anonimi și populari pe care o numim Maramureșul istoric.

Două inscripții păstrate în biserică pot oferi date certe în legătură cu înălțarea edificiului; pe o cruce sculptată din pronaos scrie: „1758, iulie 22 zile au răposat popa Matei”. Pe masa altarului este o alta: „1753 luna noiembrie 8 zile, acest sfânt prestol l-au cumpărat Ștefan Onu ...pomană în veci.” A fost pictată de Ioan Prodan în anul 1812[2].[1]

Note

  1. ^ a b Lehene, Valeria (). Biserici de lemn: Sălaj (România) [Wooden churches]. Tradus de Bota, Ana Irina (ed. bilingvă). Zalău: Silvania, Nereamia Napocae. p. 84. ISBN 973-7951-59-X. 
  2. ^ Godea, pag. 171

Bibliografie

Studii monografice
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Domnin”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 311–314, Oradea. 
  • Zebacinschi, Corneliu și Ciocian, Ioan (). „Biserica de lemn din Domnin”. Acta MP. VII: 743–749, Zalău. 
Studii regionale
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 (1): 31–40. 
  • Ghergariu, Leontin (). „Meșterii construcțiilor monumentale de lemn din Sălaj”. AMET. 1971-73: 255–273, Cluj. 
  • Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1. 
  • Bârcă, Ana (). Biserici de lemn din Sălaj. București: Editura Noi Media Print. ISBN 973-1805-94-8. 
  • Auner, Niels (). 100 Biserici de lemn restaurate 1972-2012. Zalău: Editura Caiete Silvane. ISBN 978-6068464-28-2. 

Vezi și

Legături externe

Imagini