În acest articol vom explora și analiza impactul Biserica de lemn din Ulm asupra diferitelor aspecte ale societății. Biserica de lemn din Ulm a fost un subiect de dezbatere și controversă de mult timp, iar influența sa se extinde în mai multe domenii, de la politică și economie la cultură și divertisment. În următoarele pagini, vom examina modul în care Biserica de lemn din Ulm a modelat și schimbat lumea din jurul nostru, precum și implicațiile viitoare pe care le-ar putea avea. De la origine până la evoluția sa actuală, Biserica de lemn din Ulm a lăsat o amprentă profundă în istorie. Suntem încântați să ne aprofundăm în acest subiect și să descoperim toate fațetele pe care Biserica de lemn din Ulm le are de oferit.
Biserica de lemn din Ulm, comuna Cerbăl, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVIII. Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. În ciuda vechimii sale biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice.
Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt" din satul Ulm este menționată în tabelele conscripțiilor ecleziastice din anii 1750, 1805 și 1829-1831; celelalte catagrafii, precum și harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) o omit. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, de formă pentagonală. Pronaosul este suprapus de o clopotniță scundă, cu un coif piramidal învelit în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. Suprafața interioară și exterioară a bârnelor, deși tencuită, a rămas neîmpodobită iconografic. Biserica își datorează aspectul actual amplei renovări din anul 1937[1].