Consoană fricativă alveolopalatală sonoră

În articolul de mai jos, subiectul Consoană fricativă alveolopalatală sonoră va fi abordat dintr-o perspectivă largă și detaliată. Consoană fricativă alveolopalatală sonoră este un subiect de mare relevanță în societatea actuală, care a stârnit numeroase dezbateri și controverse în diferite domenii. În ultimele decenii, Consoană fricativă alveolopalatală sonoră a căpătat o importanță deosebită și a făcut obiectul unor studii și cercetări ale experților în domeniu. În acest articol, vor fi explorate diverse aspecte legate de Consoană fricativă alveolopalatală sonoră, cum ar fi originea, evoluția, impactul asupra societății și posibilele soluții sau alternative pentru a face față acestuia. În plus, vor fi analizate diferite abordări și puncte de vedere asupra Consoană fricativă alveolopalatală sonoră, pentru a oferi o viziune completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.

Fricativa alveolopalatală sonoră
Număr AFI	183
Codare
Entitate (zecimal)	ʑ
Unicode (hex)	U+0291
X-SAMPA	z\
Kirshenbaum	Z;
Braille
Sunet
source · help

În fonetică, consoana fricativă alveolopalatală sonoră este un sunet consonantic care apare în anumite limbi vorbite. Simbolul său fonetic este . Este absent din limba română standard, însă înlouiește consoana africată alveolară sonoră în subdialectele din Transilvania.^[1]

Pronunție

• Modul de articulare este fricativ, adică în timpul articulării canalul fonator se strîmtează suficient pentru a produce o turbulență audibilă a aerului, dar nu se închide complet în nici un moment.
• Locul de articulare este alveolopalatal, adică prin acțiunea părții anterioare a limbii în zona dinapoia alveolelor incisivilor superiori și cu corpul limbii ridicat spre palatul tare.
• Este o consoană sonoră, adică în timpul pronunției sale coardele vocale vibrează.
• Este o consoană orală, adică fluxul de aer lăsat să iasă pe gură.
• Este o consoană centrală, adică aerul trece pe deasupra părții centrale a limbii.
• Este o consoană pulmonară, adică obținută prin aplicarea unei presiuni din plămâni.

Referințe

1. ^ Pop (1938), p. 29.

Bibliografie

• Pop, Sever (1938), Micul Atlas Linguistic Român, Muzeul Limbii Române Cluj 

Consoane     Vezi și AFI, vocale.																				Modificare
Mod de articulare	Loc de articulare
	Bi- labiale		Labio- dentale		Dentale		Alveo- lare		Post- alveo- lare		Alveolo- palatale		Retro- flexe		Palatale		Velare		Uvulare		Farin- gale		Epi- glotale		Glotale
Flux pulmonar
Oclusive	p	b			t̪	d̪	t	d					ʈ	ɖ	c	ɟ	k	ɡ	q	ɢ			ʡ	-	ʔ	-
Africate	p͡ɸ	b͡β			t̪͡θ	d̪͡ð	t͡s	d͡z	t͡ʃ	d͡ʒ	t͡ɕ	d͡ʑ	ʈ͡ʂ	ɖ͡ʐ	c͡ç	ɟ͡ʝ	k͡x	ɡ͡ɣ	q͡χ	ɢ͡ʁ			ʡ͡ʜ	-	ʔ͡h	-
Fricative	ɸ	β	f	v	θ	ð	s	z	ʃ	ʒ	ɕ	ʑ	ʂ	ʐ	ç	ʝ	x	ɣ	χ	ʁ	ħ	ʕ	ʜ	ʢ	h	ɦ
Sonante				ʋ				ɹ						ɻ		j		ɰ							-	-
Vibrante		ʙ				r̪		r									-	-		ʀ					-	-
Bătute				ⱱ				ɾ						ɽ			-	-							-	-
Africate laterale	-	-	-	-			t͡ɬ	d͡ɮ													-	-	-	-	-	-
Fricative laterale	-	-	-	-			ɬ	ɮ													-	-	-	-	-	-
Sonante laterale	-	-	-	-		l̪		l						ɭ		ʎ		ʟ			-	-	-	-	-	-
Bătute laterale	-	-	-	-				ɺ													-	-	-	-	-	-
Nazale		m		ɱ		n̪		n						ɳ		ɲ		ŋ		ɴ	-	-	-	-	-	-
Flux glotal (explozive și implozive)
Oclusive explozive	pʼ						tʼ						ʈʼ		cʼ		kʼ		qʼ						-	-
Fricative explozive	ɸʼ		fʼ				sʼ		ʃʼ		ɕʼ		ʂʼ		çʼ		xʼ		χʼ						-	-
Implozive		ɓ						ɗ								ʄ		ɠ		ʛ					-	-
Flux velar (clicuri)
Clicuri centrale	ʘ				ǀ						ǃ				ǂ		-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Clicuri laterale	-	-	-	-	-		ǁ										-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Articulații multiple
Fricativă postalveolovelară: ɧ					Sonantă labiovelară: w							Fricativă labiovelară: ʍ							Sonantă labiopalatală: ɥ
Legendă:
■ Celulele gri corespund unor articulări considerate imposibile. ■ Celulele galbene corespund consoanelor din limba română. ■ Celulele crem indică alofone ale unor consoane din limba română. În perechile de consoane, cea din stânga este surdă, iar cea din dreapta este sonoră.