În lumea de astăzi, Corpul VII Armată (1916-1918) este un subiect care a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Relevanța și impactul său variază de la aspecte personale la cele globale, iar impactul său este resimțit în toate domeniile vieții de zi cu zi. Pe măsură ce timpul trece, Corpul VII Armată (1916-1918) continuă să provoace limitele cunoașterii și să genereze dezbateri în societate. În acest context, este imperativ să explorăm pe deplin acest subiect, să înțelegem implicațiile sale și să reflectăm asupra influenței sale asupra vieții noastre. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Corpul VII Armată (1916-1918), analizând numeroasele sale fațete și descoperind cum ne poate afecta percepțiile și acțiunile.
Corpul VII Armată 1916-1918 | |
![]() Generalul Ioan Rașcu, comandantul Corpului VII Armată | |
Activă | 27 august 1916 - 27 septembrie/10 octombrie 1916 |
---|---|
Țară | ![]() |
Ramură | Forțe de uscat |
Mărime | 40-45.000 oameni (la mobilizare) |
Comandanți | |
Comandantul actual | • General de divizie Ioan Rașcu |
Modifică date / text ![]() |
Corpul VII Armată a fost o mare unitate de nivel operativ care trebuia să se constituie la 27 august 1916, la mobilizare, fără a exista pe timp de pace. Corpul urma să facă parte din organica Armatei 3, având în subordine Divizia 9 Infanterie și Divizia 19 Infanterie, dispuse în Dobrogea. La intrarea în război, Corpul VII Armată a fost comandat de generalul de divizie Ioan Rașcu, constituindu-se doar Cartierul General al corpului. Din cauza evenimentelor care au urmat pierderii Bătăliei de la Turtucaia și înfrângerilor suferite de forțele româno-ruse în Dobrogea, Corpul VII Armată nu s-a ma constituit ca mare unitate operativă, comandamentul său fiind desființat la 27 septembrie/10 octombrie 1916.
În conformitate cu ordinul de mobilizare, Cartierul General al Corpului VII Armată urma să se înființeze la Focșani, cu personalul și mijloacele Regiunii fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați. Comandant era numit generalul Ioan Râșcu iar șef de stat major, colonelul Toma Lișcu.[1]:p. 26
La 19 august/1 septembrie 1916, Comandamentul Corpului VII Armată primește ordinul de dislocare la Călărași, deplasare care s-a executat a doua zi. Din cauza evoluțiilor nefavorabile de pe frontul de sud, Marele Cartier General decide să nu se mai constituie Corpul VII Armată. La 20 septembrie/3 octombrie, generalul Ioan rașcu este numit comandant al Grupului de Divizii 5 și 19, din Dobrogea, iar la 27 septembrie/10 octombrie 1916 comandamentul corpului este la rândul său desființat.[1]:pp. 33-51
La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Corpul VII Armată avea următoarea ordine de bătaie:[2][3]