Regimentul 24 Infanterie (1916-1918)

Subiectul Regimentul 24 Infanterie (1916-1918) a fost subiect de dezbatere și controversă de-a lungul istoriei. De la origini și până în prezent, Regimentul 24 Infanterie (1916-1918) a jucat un rol vital în diferite aspecte ale societății. În acest articol, vom explora diferite fațete și perspective asupra Regimentul 24 Infanterie (1916-1918), analizând impactul acestuia asupra culturii, politicii, economiei și în alte domenii. În plus, vom examina tendințele actuale legate de Regimentul 24 Infanterie (1916-1918) și influența sa asupra lumii contemporane. Printr-o analiză exhaustivă, ne propunem să facem lumină asupra importanței și relevanței Regimentul 24 Infanterie (1916-1918) în contextul actual, oferind o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect foarte relevant.

Regimentul 24 Infanterie
1916-1918
Activă14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918
Țară Romania
RamurăForțe de uscat
Tip Infanterie
Mărime2.500-3.000 oameni (la mobilizare)
Tecuci
PoreclăRegimentul VI Tecuci No. 24
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Regimentul 24 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Regimentul VI Tecuci No. 24. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 11 Infanterie, fiind dislocat la pace în garnizoana Tecuci. La intrarea în război, Regimentul 24 Infanterie a fost comandat de colonelul Leonida Foișoreanu.[1] Regimentul 24 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.[2]

Drapelul de luptă al regimentului a fost decorat cu cea mai înaltă distincție de război, Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III.

„Pentru vitejia și devotamentul cu care ofițerii, subofițerii și soldații regimentului au atacat puternicele pozițiuni germane de la Poiana Încărcătoarea și cota 711, în ziua de 11 iulie 1917. După ce au deschis breșe în rețelele de sârmă ale inamicului, valurile de asalt, s-au aruncat cu un avânt fără seamăn la atac și după o luptă furioasă la baionetă și cu grenadele au reușit să pună stăpânire pe I-a linie de apărare, apoi, după alte atacuri eroice ale acestui viteaz regiment, inamicul a fost nevoit să părăsească poziția în timpul nopții, lăsând în urma sa 8 mortiere grele de tranșee, 2 tunuri de munte, 4 obuziere, prizonieri, mitraliere, arme, proiectoare și altă mare cantitate de muniții și material de război.”
Înalt Decret no. 448 din 29 ianuarie 1919[3]

Participarea la operații

Campania anului 1916

Campania anului 1917

Comandanți

Note

  1. ^ Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916
  2. ^ Lt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  3. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930

Bibliografie

  • Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, vol I-IV, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934-1941
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și

Portal icon Portal România în Primul Război Mondial
Portal icon Portal Primul Război Mondial
Portal icon Portal Istorie