Dubniu

În acest articol, vom aprofunda subiectul Dubniu și vom explora toate fațetele sale. Dubniu este un subiect relevant și de mare interes pentru un public larg, deoarece afectează multe domenii ale vieții noastre de zi cu zi. Pe parcursul acestui articol, vom examina diferite aspecte legate de Dubniu, de la originea sa istorică până la impactul său asupra societății actuale. Printr-o analiză detaliată, vom încerca să facem lumină asupra acestei probleme și să oferim o viziune mai completă asupra a ceea ce presupune ea cu adevărat. Sperăm că, după terminarea lecturii, cititorii vor obține o înțelegere și o apreciere mai profundă a subiectului lui Dubniu.

Dubniu
Rutherfordiu ← Dubniu → Seaborgiu
Ta
 
(262)
105		 Db
  
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Db
Ups
Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Dubniu, Db, 105
Serie chimică Metale de tranziție
Grupă, Perioadă, Bloc 5, 7, d
Densitate 29000 (estimat) kg/m³
Culoare albă - cenușie (estimat)
Număr CAS 53850-35-4
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică u
Rază atomică pm
Rază de covalență 149 (estimat)
Rază van der Waals pm
Configurație electronică Rn 5f14 6d3 7s2
Electroni pe nivelul de energie 2, 8, 18, 32, 32, 11, 2
Număr de oxidare 5, 4, 3 (estimat)
Oxid
Structură cristalină cubică
Proprietăți fizice
Fază ordinară solid (estimat)
Punct de topire 3221° C 3494° (estimat) K
Punct de fierbere 5100° C 5373° (estimat) K
Energie de fuziune kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)
Capacitate termică masică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică W/(m·K)
Prima energie de ionizare 664,8 (estimat) kJ/mol
A 2-a energie de ionizare 1546,7 (estimat) kJ/mol
A 3-a energie de ionizare 2378,4 (estimat) kJ/mol
A 4-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD
MeV
262Dbsintetic34 sec.67% α
33% FS		8,55
258Lr
stabil cu 157 neutroni
263Dbsintetic27 sec.56% FS
41% α
3% ε
8,36
259Lr
263Rf		stabil cu 158 neutroni
266Dbsintetic22 min.FS
ε
266Rf		stabil cu 161 neutroni
267Dbsintetic1,2 hFSstabil cu 162 neutroni
268Dbsintetic29 hFS
ε
268Rf		stabil cu 163 neutroni
270Dbsintetic23,15 hFSstabil cu 165 neutroni
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică text Consultați documentația formatului
Dubniu
Configurația electronică a atomului de dubniu

Dubniu este elementul chimic cu numărul atomic 105 și simbol chimic Db. Acest element chimic a fost denumit după orașul Dubna, Rusia, locul unde a fost produs prima oară. Este un element chimic sintetic și radioactiv; cel mai stabil izotop al său (268Db) are timp de înjumătățire de aproximativ 28 ore. [1]

Istoric

Descoperire

Prima raportare legată de descoperirea dubniului a fost făcută în 1968, de către Institutul Unificat de Cercetare Nucleară din Dubna, Rusia. Cercetătorii de la acest institut au bombardat o mostră de 243Am cu ioni de 22Ne. Astfel s-a constatat o energie de 9,40 până la 9,70 MeV de radiații α și în urma acestei dezintegrări nucleare s-a presupus formarea izotopului 260Db sau 261Db.

Controverse asupra denumirii

Echipa de cercetători sovietici, mai târziu ruși, a propus ca elementul 105 să se numească nielsbohrium (Ns), în cinstea fizicianului danez Niels Bohr. Echipa de cercetători americani a propus ca noul element să se numească hahnium (Ha), în cinstea chimistului german Otto Hahn. IUPAC adoptă un nume temporar unnilpentium (Unp), până la clarificare a descoperitorului de drept. În dorința de a rezolva această incertitudine, în 1994, IUPAC propune numele elementului 105 să fie joliotium (Jl), în cinstea fizicianului francez Frédéric Joliot-Curie. Însă în 1997, IUPAC decide ca elementul 105 să fie denumit dubniu după numele orașului rusesc Dubna. [2] [3]

Caracteristici

Proprietăți fizice

Proprietăți chimice

Izotopi

Vezi și

Referințe

  1. ^ Experimentele fizice au determinat un timp de înjumătățire de ~ 16 h. Experimente chimice, au oferit o valoare de ~ 32 ore. Timpul de înjumătățire este de multe ori luat ca ~ 28 h, datorită numărului mai mare de atomi detectate prin mijloace chimice
  2. ^ "Numele și simboluri de elemente transfermium (IUPAC Recomandări 1994)". Chimie Pură și Aplicată 66 (12): 2419. . 1994 doi : 10.1351/pac199466122419 .
  3. ^ Numele și simboluri de elemente transfermium (IUPAC Recomandări 1997)". Chimie Pură și Aplicată 69 (12): 2471. . 1997 doi : 10.1351/pac199769122471

Legături externe

 Acest articol despre un element chimic este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !