În lumea de astăzi, Ja, vi elsker dette landet a devenit un subiect de relevanță și interes general pentru un spectru larg al societății. De la politică la știință, prin cultură și tehnologie, Ja, vi elsker dette landet a influențat viața noastră de zi cu zi în diferite moduri. Există multe perspective din care poate fi abordată Ja, vi elsker dette landet, iar fiecare dintre ele oferă o panoramă fascinantă și în continuă evoluție. În acest articol, vom explora unele dintre cele mai importante dimensiuni ale Ja, vi elsker dette landet, analizând impactul său în diferite domenii și proiecția sa în viitor.
Ja, vi elsker dette landet | |
![]() | |
Imn național al | Norvegia ![]() |
---|---|
Versuri | Bjørnstjerne Bjørnson ![]() |
Muzica | Rikard Nordraak ![]() |
Probă muzică | |
| |
Modifică date / text ![]() |
Ja, vi elsker dette landet este imnul Norvegiei. În traducere înseamnă Da, iubim această țară. Textul a fost scris de către Bjørnstjerne Bjørnson într-o daneză modificată, care se va numi ulterior riksmål (limba statală), iar melodia a fost compusă de către vărul său, Rikard Nordraak. Prima variantă a textului a fost publicată în ziarul Aftenbladet pe 1 octombrie 1859, iar versiunea finală a fost gata în 1869. Melodia a fost probabil compusă în 1863-1864. Pe 17 mai 1864, melodia a fost cântată în public pentru prima dată de către 24 de bărbați la Eidsvoll în legătură cu comemorarea a 50 de ani de la proclamarea Constituției norvegiene, și seara în aceeași zi la Christiania. Imnul a înlocuit cântecul Sønner av Norge (Fii Norvegiei), dar nu a primit niciodată statut oficial.
De obicei se cântă doar primele două strofe.
1. |
Ja, vi elsker dette landet, |
2. |
Dette landet Harald berget |
3. |
Bønder sine økser brynte |
4. |
Visstnok var vi ikke mange, |
5. |
Hårde tider har vi døyet, |
6. |
Fienden sitt våpen kastet, |
7. |
Norske mann i hus og hytte, |
8. |
Ja, vi elsker dette landet, |