În lumea de astăzi, Județul Olt (interbelic) este un subiect care a căpătat o mare relevanță și a captat atenția diferitelor sectoare ale societății. De la apariția sa, Județul Olt (interbelic) a marcat un înainte și un după în modul în care interacționăm, trăim și percepem lumea din jurul nostru. De-a lungul timpului, Județul Olt (interbelic) a devenit un subiect de dezbatere și discuție în diferite domenii, generând opinii contradictorii și declanșând acțiuni care au afectat viața oamenilor. Prin urmare, este crucial să analizăm și să înțelegem în profunzime impactul pe care Județul Olt (interbelic) l-a avut asupra vieților noastre, precum și asupra dezvoltării societății în ansamblu. În acest articol, vom explora câteva fațete ale Județul Olt (interbelic) și influența acesteia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, pentru a oferi o viziune mai largă și mai cuprinzătoare asupra acestui subiect de o importanță vitală.
Județul Olt | |||||
| |||||
Provincie: | Muntenia | ||||
Reședința: | Slatina | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 183.595 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 2.863 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) trei plăși (ulterior) patru plăși | ||||
Modifică text ![]() |
Județul Olt a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era orașul Slatina.
Județul se afla în partea sudică a României Mari, în vestul regiunii Muntenia. Județul cuprindea partea nord-estică a actualului județ Olt, partea sud-vestică a actualului județ Argeș și partea nord-vestică a actualului județ Teleorman. Se învecina la nord cu județul Argeș, la est cu județele Argeș și Teleorman, la sud cu județul Teleorman, iar la vest cu județele Romanați și Vâlcea.
Teritoriul județului era împărțit inițial în trei plăși:[1]
Ulterior, teritoriul județului a fost reorganizat din punct de vedere administrativ, fiind înființată a patra plasă (în jurul orașului Slatina):
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 183.595 de locuitori, dintre care 98,2% români, 1,2% țigani ș.a. Sub aspect confesional 99,5% erau ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% mozaici ș.a.
În anul 1930 populația urbană a județului era de 11.243 de locuitori, dintre care 92,5% români, 2,5% maghiari, 1,5% evrei, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 94,1% ortodocși, 2,3% romano-catolici, 1,6% mozaici, 0,9% reformați, 0,6% lutherani ș.a.