Județul Covasna

Pentru alte utilizări ale toponimicului, vedeți pagina de dezambiguizare Covasna (dezambiguizare).
Județul Covasna
Kovászna megye
—  Județ  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Județul Covasna (România)Poziția geografică în România
Coordonate: 45°54′N 26°02′E ({{PAGENAME}}) / 45.9°N 26.03°E
Țară România
RegiuneCentru
ReședințăSfântu Gheorghe
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean CovasnaSándor Tamás  Modificați la Wikidata (UDMR, 2008)
 - PrefectSebastian Cucu (PSD)
Suprafață
 - Total3.710 km²
Populație (2011)
 - Total206,261 locuitori
 - Densitate55,6 loc./km²
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic67
Indicativ autovehiculeCV
Locul după populație41
Prezență online
http://www.covasna.info.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Județul Covasna indicatHarta României cu județul Județul Covasna indicatHarta României cu județul Județul Covasna indicat

Covasna (în maghiară Kovászna) este un județ situat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României. Reședința județului este municipiul Sfântu Gheorghe. Cu excepția sudului extrem al județului, teritoriul acesta face parte din Ținutul Secuiesc, o regiune istorică și etnografică caracteristică, locuită majoritar de secuii maghiari. Astfel, conform datelor recensământului din 2011, peste 73% din locuitorii județului s-au declarat maghiari.

Județul fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Brașov. Cea mai mare parte a teritoriului județului a făcut parte în perioada interbelică din județul Trei Scaune, cu reședința la Sfântu Gheorghe, și din județul Odorhei, cu reședința la Odorhei. Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură.

Vecini

Județul Covasna se învecinează în est cu județul Bacău și județul Vrancea, în sud-est cu județul Buzău, în sud-vest cu județul Brașov iar în partea de nord cu județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni.

Suprafață

Suprafața totală este de aproximativ 3.705 kmp.

Relief

Teritoriul județului include în limitele sale o unitate geomorfologică foarte complexă, cu pronunțate diferențe de altitudine și masivitate, rezultate în urma mișcărilor tectonice, distingându-se două zone bine conturate: depresionară și muntoasă.

Zona de munte

Munții ocupă mai mult de jumătate din suprafața județului și au vârfurile teșite și sunt acoperiți în marea lor majoritate de păduri.

Zona depresionară Harta administrativă a Județului Covasna 3D

Apele județului

Teritoriul județului Covasna este bogat în izvoare de ape minerale înșiruite de-a lungul a două linii orientate pe direcția nord-sud, prima pe versantul vestic al Munților Bodoc unde găsim izvoarele de la Băile Șugaș, Bodoc, Arcuș, Balvanyos, Micfalău și Malnaș-Băi cu ape carbogazoase, bicarbonate, potasice, calcice, magnezice, cloruro-sodice etc.

Climă

Județul Covasna are o climă moderată, cu veri călduroase și ierni geroase. Maxima absolută a temperaturii a fost de 39,3 grade și a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți iar minima absolută, de -35,2 grade, a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947.

Flora și fauna

Flora cuprinde o mare varietate de:

Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni.

Rețeaua căilor rutiere

Rețeaua căilor feroviare

Populația

Harta etnică a Județului Covasna, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 etnici maghiari, adică 73,7% din totalul populației.

Populația Județului Covasna:

Județul Covasna - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Scurt istoric

Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului. Trecerea la neolitic începe cu purtătorii culturii Storcevo-Criș, cea mai mare densitate a descoperirilor acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț).

După cultura Storcevo-Criș o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, cultura Boian, urmată de cultura Precucuteni care după toate probabilitățile se naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a culturii Boian și a ceramicii liniare. În perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul județului a fost răspândită cultura Coțofeni urmată de cultura Schneckenberg, atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului. Bronzul mijlociu aparține culturii Wietemberg care domină toată Transilvania, pe teritoriul județului Covasna această cultură este reprezentată prin cetățile descoperite la Turia, Țufalău și Pădureni.

În perioada târzie a bronzului apare cultura Noua, descoperiri privind această cultură fiind făcute la Zoltan și Brăduț. Cercetările efectuate pe teritoriul județului Covasna au relevat perioada de început a epocii fierului. Recent, în orașul Sfântu Gheorghe a fost descoperită o așezare aparținând culturii Gâva. Numeroasele descoperiri și săpături sistematice au dovedit o intensă locuire de către daci pe întreg teritoriul județului, una din cele mai importante cetăți dacice este cercetată la Cetatea Zânelor de lângă orașul Covasna. Despre viața economică intensă desfășurată de daci în această zonă stau mărturie numeroasele tezaure monetare, ceea ce ne arată că dacii de aici aveau legături comerciale cu orașe grecești aflate la mare distanță dar și cu lumea romană.

În perioada romană pe cuprinsul întregului județ a pulsat o viață intensă, dovadă fiind numeroasele descoperiri făcute, printre care se înscriu castrele romane de la Brețcu (Augustia), Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane. Pentru perioada postromană este atestată cultura Sântana de Mureș-Cerneahov (secolul al IV-lea).

Pentru secolul al V-lea și secolul al VII-lea sunt atestate urme ale gepizilor iar perioada dintre secolul al VI-lea și secolul al XII-lea a fost marcată de pătrunderi în mediul autohton de populații migratoare (slavi, maghiari, avari, etc).

În secolul al XII-lea dar și în secolul al XIII-lea această zonă a fost colonizată de secui, care pe parcursul conviețuirii cu populația autohtonă au creat o cultură proprie și originală.

Economie

Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Șugaș). Zăcămintele de bioxid de carbon sunt folosite în stațiunile balneoclimaterice de la Covasna și Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului și confecționarea de mobilier (Târgu Secuiesc); industria textilă, de confecții și tricotaje; industria alimentară prin prelucrarea cărnii și a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor și creșterea animalelor; turismul etc.

Județul Covasna, cel mai mic din România ca număr de locuitori, a fost un reper pentru industria construcțiilor de mașini, dar și un simbol pentru piața de tutun din România, aici producându-se până în urmă cu circa patru ani mărcile de țigări Carpați și Snagov. Cele circa 4.600 de companii active în județ au realizat împreună o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro în anul 2013, ceea ce plasează Covasna pe ultimele locuri în România la acest capitol alături de Caraș-Severin, Vaslui și Botoșani și în fața celui mai slab județ din România-Mehedinți, în care firmele au avut un rulaj total de 0,9 mld. euro.

În anul 2004, Zona Covasna-Harghita concentra cele mai multe firme implicate în industria confecțiilor din țară. În 2001, chiar, ambasadorul de atunci al Statelor Unite, James Rosapepe era impresionat de faptul că zona Târgu Secuiesc deține supremația mondială în ce privește numărul de pantaloni pe cap de locuitor. "Ar trebui ca locul să se numească "Valea Pantalonilor", afirma ambasadorul, făcand analogie la celebrul "Silicon Valley" din California.

Monumente și atracții turistice

Harta politică a județului Covasna

Politică și administrație

Județul Covasna este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Sándor Tamás de la UDMR, iar componența politică a Consiliului este următoarea:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România22                      
Alianța Maghiară din Transilvania3                      
Partidul Național Liberal3                      
Partidul Social Democrat2                      

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Covasna.

Județul este format din 45 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 3 orașe și 40 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Covasna.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu reședință de județ56.006
municipiu18.491
oraș8.672
oraș10.114
oraș7.528

Comune

comună1.715
comună1.519
comună3.688
comună2.859
comună1.799
comună2.553
comună3.097
comună1.531
comună3.550
comună4.728
comună4.403
comună3.378
comună3.978
comună1.537
comună1.006
comună956
comună2.135
comună1.182
comună4.815
comună2.660
comună2.315
comună2.036
comună1.936
comună1.087
comună1.324
comună1.805
comună1.201
comună3.519
comună4.430
comună1.768
comună2.304
comună4.584
comună4.582
comună4.027
comună2.307
comună1.051
comună4.475
comună1.647
comună5.282
comună4.597

Note

  1. ^ a b Cum arată economia județului Covasna, unde doar o companie a reușit să treacă pragul de 100 milioane de euro, 7 august 2014, Mădălina Panaete, Ziarul financiar, accesat la 6 ianuarie 2016
  2. ^ a b c Confectiile romanesti cauta solutii la ofensiva producatorilor din Asia, 7 decembrie 2004, Cecilia Stroe, Ziarul financiar, accesat la 29 iunie 2015
  3. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020. 

Bibliografie

Bibliografie suplimentară

Legături externe

Hărți

Etnografie

Vezi și

AB AR AG BC BH BN BT BV BR BZ CS CL CJ CT CV DB DJ GL GR GJ HR HD IL IS IF MM MH MS NT OT PH SM SJ SB SV TR TM TL VS VL VN B Județele României