Limba ciuvașă

Clasificare
Limba ciuvașă Чӑвашла, Ceăvașla'
Vorbită în	Rusia
Regiuni	Ciuvașia
Număr de vorbitori	1.330.000 (pe tot teritoriul Rusiei)
Sistem de scriere	Chuvash alphabet] alfabetul chirilic
Limbi altaice (controversial) Limbi turcice Limbi ogurice Limba ciuvașă
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Ciuvașia (republică federală a Rusiei)
Organ de reglementare	Ciuvașski gosudarstvennîi institut gumanitarnîh nauk]
ISO 639-1	cv
ISO 639-2	chv
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	chv
Răspândire în lume

Puteți vizita Wikipedia în Limba ciuvașă.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Ciuvașa (ciuvașă: Чӑвашла, pronunțat aproximativ „Ceă-vașlá”, API: /tɕəʋaʂˈla/) este o limbă turcică vorbită în centrul Rusiei, în mod special în Republica Ciuvașia. Este singura supraviețuitoare a ramurii oghurice a limbilor turcice.

Sistemul de scriere al acestei limbi este bazat pe alfabetul chirilic, având toate literele folosite la scrierea limbii ruse, având totuși patru litere caracteristice: Ӑ, Ӗ, Ҫ și Ӳ.

Folosință

Ciuvașa este limba nativă a poporului ciuvaș și o limbă oficială a Republicii Ciuvașia. Este vorbită de circa două milioane de oameni, 86% etnici ciuvași și 8% popoare de altă etnie ce trăiesc în Ciuvașia. În ciuda acestui fapt, chiar dacă ciuvașa se învață la școală și uneori este folosită de media, se consideră a fi în pericol, deoarece limba rusă domină anumite sfere ale vieții și datorită faptului că puțini copii ce învață această limbă vor fi vorbitori activi ai acesteia.

Istorie

Ciuvașa este cea mai distinctivă față de alte limbi turcice și nu poate fi înțeleasă de către vorbitorii altor limbi turcice. Astăzi, ciuvașa este clasificată, la un loc cu khazara, avara turcică, proto-bulgara și posibil, huna, ca fiind o membră a ramurii oghurice a familiilor limbilor turcice. Este ultima limbă rămasă din această ramură. S-a ajuns la această idee datorită faptului că vocabularul acestei limbi arată semne ale mutației în r- și l- a z--ului și š--ului din turca comună.

Alfabetul

Cel curent

А Ӑ Б В Г Д Е Ё Ӗ Ж З И Й К Л М Н О П Р С Ҫ Т У Ӳ Ф Х Ц Ч Ш Щ Ъ Ы Ь Э Ю Я

а ӑ б в г д е ё ӗ ж з и й к л м н о п р с ҫ т у ӳ ф х ц ч ш щ ъ ы ь э ю я

а, ӑ, бӑ, вӑ, гӑ, дӑ, е, ё, ӗ, жӑ, зӑ, и, йӑ, кӑ, лӑ, мӑ, нӑ, о, пӑ, рӑ, сӑ, ҫӑ, тӑ, У, ӳ, фӑ, хӑ, цӑ, чӑ, шӑ, щӑ, хытӑлӑхпалли, ы, ҫемҫелӗхпалли, э, ю, я

Între 1873-1938

Alphabetul modern ciuvaș a fost conceput în 1873 de către inspectorul școlar Ivan Iakovlevici Iakovlev .

а

е

ы

и/і

у

ӳ

ă

ĕ

й

в

к

л

љ

м

н

њ

п

р

р́

с

ç

т

т ̌

ђ

х

ш

În 1938, alfabetul a suferit modificări semnificative ce au dus la actuala formă.

Sisteme anterioare de scriere

Cel mai vechi, cunoscut ca orkhon, a dispărut după ce bulgarii Volgăi s-au convertit la Islam. Mai târziu, alfabetul arab a fost adoptat. După invazia mongolă, scrisul s-a degradat.

Fonologie

Consoanele

/p/ (п), /t/ (т), /k/ (к), /č/ (ч), /š/ (ш), /ś/ (ç), /χ/ (х), /v/ (в),/ m/ (м), /n/ (н), /l/ (л), /r/ (р), /y/ (й).

Vocalele

Există două clasificări:

Cea după Krueger (1961)

	Anterioare		Posterioare
	Unrounded	Rounded	Unrounded	Rounded
High	i (и)	y (ӳ)	(ы)	u (у)
Low	e (е)	(ĕ)	а (а)	ŏ (ă)

Cea a lui András Róna-Tas (1997)

	Front		Back
	Unrounded	Rounded	Unrounded	Rounded
High	(и)	(ӳ)	(ы)	(у)
Close-mid	(ĕ)		(ă)
Open-mid	(е)
Low			Eroare Lua: bad argument #1 to 'sub' (string expected, got nil).a (а)

ă și ĕ sunt descrise ca vocale reduse, diferite în cantitatea vocalică de celelalte. În poziții neaccentuate, ele pot semnifica un ă sau tind să cadă ambele în timpul dialogurilor rapide.

Adițional, (о) apare în cuvintele împrumutate din rusă.

Dialecte

Există două dialecte ale ciuvașei: Viryal sau de sus (ce deține și o și u) și Anatri sau de jos (ce are u pentru ambele o și u: Vi. totă "plin", tută "gust" - an. tută "plin, gust" ). Limba literară se bazează pe ambele dialecte. Atât limba tătară cât și limbile fino-ugrice au influențat limba ciuvașă, precum și limba rusă, limba mari, mongola, limba arabă și limba persană, limbi ce au contribuit din plin la lexicul ciuvaș.

Armonia vocalică

"Armonia vocalică" este principiul prin care un cuvânt ciuvaș nativ încorporează fie doar vocale posterioare (а, ă, у, ы) ori exclusiv vocale anterioare (е, ĕ, и, ӳ). Armonia vocalică dictează că un cuvânt nu poate avea atât vocale posterioare cât și din cele anterioare. Așadar, multe sufixe apar su forma: Шупашкар'та "în Cheboksary" dar килте "acasă".

Excepții

Excepția o dețin cuvintele împrumutate ori cele din substratul turcic ce au două sau mai multe feluri de vocale diferite în componență. În acest caz, se urmărește armonizarea cu ultima vocală dinaintea sufixului.

Ordinea cuvintelor

Ordinea cuvintelor în ciuvașă este în general de tip SOV.