Papa Martin I
Acest articol va aborda subiectul Papa Martin I, care a devenit foarte relevant astăzi. De la origini și până la implicațiile sale în societatea actuală, Papa Martin I a fost subiect de studiu și dezbatere în diverse domenii. De-a lungul istoriei, Papa Martin I a jucat un rol fundamental în dezvoltarea umanității, influențând cultura, politica, economia și viața de zi cu zi a oamenilor. Printr-o analiză detaliată, vor fi explorate diferitele fațete ale Papa Martin I, importanța sa în contextul actual și impactul său în viitor.
| Martin I | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Pian di San Martino(d), Umbria, Italia |
| Decedat | (57 de ani) Chersonesos, RSFS Rusă, URSS |
| Înmormântat | Chersonesos[1] |
| Religie | creștinism[2] |
| Ocupație | politician diplomat preot occidental scriitor |
| Locul desfășurării activității | Roma |
| Limbi vorbite | limba latină[3] |
| Activitate | |
| Început de pontificat | 21 iulie 649 |
| Final de pontificat | 653 |
| Predecesor | Papa Teodor I |
| Succesor | Papa Eugen I |
Modifică date / text  | |
Papa Martin I (n. , Pian di San Martino(d), Umbria, Italia – d. , Chersonesos, RSFS Rusă, URSS), a fost papă al Romei (649-653), martir, sfânt.
Viața
S-a născut la Todi, în Umbria. A intrat în rândul clericilor romani, iar în anul 649 a fost ales papă. În același an a întrunit un conciliu la Lateran, în care a fost condamnată erezia monotelită, care afirma că în persoana lui Isus Cristos nu există decât voința divină, dar nu ceea umană, ceea ce punea în dubiu natura umană a lui Isus.
A fost arestat în anul 653 din ordinul împăratului Constans al II-lea Bărbosul (care susținea cauza ereticilor) și dus la Constantinopol, împreună cu Maxim Mărturisitorul. Acolo au avut multe de suferit, înscenându-li-se un proces de înaltă trădare. Papa Martin I a fost condamnat la moarte, dar ulterior pedeapsa a fost comutată. A fost exilat în Chersones (Crimeea), unde a decedat în 655. Maxim Mărturisitorul al fost exilat în Tracia.
Scrisorile papei Martin I reflectă tristețea abandonării și decepția față de clerul roman, care, între timp, sub presiunea împăratului Constans, a ales un succesor.
Cult
Sărbătorit în Biserica Catolică la 13 aprilie, în Biserica Ortodoxă pe 14 aprilie.
Biserica Sfântul Martin Mărturisitorul din Moscova(d) îi poartă hramul.
Note
- ^ Ökumenisches Heiligenlexikon, accesat în
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale
Bibliografie
- Liturgia orelor, Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1353.
- A. Franzen, R. Bäumer, Istoria papilor, Editura Arhiepiscopiei romano-catolice de București, 1996, p. 96-97.
- Schott-Messbuch, Freiburg 1961 Arhivat în , la Wayback Machine..
- Lupu, Aurel și Damian, Sorin Dan, Viețile episcopilor Romei socotiți sfinți în Biserica Ortodoxă, Editura Herald, București, România, 2009 (144 pagini), ISBN 978-973-111-120-9;
Legături externe
- Viețile sfinților (profamilia.ro) Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Enciclopedia catolică (newadvent.org)
- it Sfinți și fericiți (santiebeati.it)
- it Viețile sfinților (enrosadira.it)
- es Enciclopedia catolică, versiunea spaniolă (enciclopediacatolica.com)
| Predecesor: Papa Teodor I |
Martin I 649 - 656 |
Succesor: Papa Eugen I |
