Rogoz, Maramureș
În acest articol vom vorbi despre Rogoz, Maramureș, un subiect care, fără îndoială, sună familiar pentru mulți. De-a lungul timpului, Rogoz, Maramureș a căpătat o relevanță semnificativă în diverse domenii, de la politică la cultura populară. Este un subiect care a stârnit dezbateri și controverse și care a lăsat o amprentă de neșters în istorie. În acest articol vom explora diferitele fațete ale Rogoz, Maramureș, de la originea sa până la impactul său asupra lumii de astăzi. Indiferent dacă sunteți familiarizat cu Rogoz, Maramureș sau dacă explorați acest subiect pentru prima dată, acest articol vă va oferi o privire de ansamblu amplă și detaliată pentru a înțelege importanța și relevanța sa astăzi.
| Rogoz | |
| — sat — | |
.JPG) Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz | |
  Rogoz Rogoz (România) | |
| Coordonate: 47°28′2″N 23°55′55″E / 47.46722°N 23.93194°E | |
|---|---|
| Țară | .svg){kind=small} România |
| Județ |  Maramureș |
| Oraș |  Târgu Lăpuș |
| SIRUTA | 106933 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.209 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 435611 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
.jpg)
Rogoz (în maghiară Rogoz) este un sat ce aparține orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș, Transilvania, România.
Istoric
Prima atestare documentară: 1488 (Rogos). [1]
Un document consemnează în 1603, că în satul Rogoz "s-au numărat claiele de fân a soției voievodului Ștefan ", ceea ce atestă că văduva domnitorului moldovean stăpânea satul Rogoz din zona Lăpușului, județul Maramureș.
Etimologie
Etimologia numelui localității: dintr-un nume topic Rogoz (< subst. rogoz „plantă erbacee, Carex arenaria; iarbă ce crește pe baltă, asemănătoare cu trestia" < sl. rogozǔ „trestie"). [2]
Demografie
La recensământul din 2011, populația era de 1.324 locuitori. [3]
Monumente istorice
- Biserica din lemn cu hramul Sfinții Arhangheli, din anul 1663, inclusă pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999. Pictura bisericii a fost realizatǎ în anul 1785 de cǎtre Radu Munteanu din Ungureni.
- Biserica de lemn cu hramul Sfânta Paraschiva.
Personalități locale
- Alexandru Perța Cuza (n. 1946), meșter popular (autor a peste 2.500 de troițe de lemn).
- Dan Bodea (n. 1947-d.2023), poet și istoric; Vol. Deipara (2009), Mediatrix (2012).
- Nistor Șanta (1908-1969), biolog, conferentiar universitar in Cluj Napoca si Bucuresti,studii la Cluj Napoca si Paris.A scris Manual de Anatomia si Fiziologia Omului, Editura Didactica si Pedagogica, 1963. Contribuții la studiul glandelor suprarenale,etc.
- preot Ioan Chirilă
Vezi și
Note
- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .