Ștefan I

În acest articol vom explora lumea mereu fascinantă și cu mai multe fațete a lui Ștefan I. De-a lungul istoriei, Ștefan I a stârnit interesul și curiozitatea a milioane de oameni din întreaga lume, fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în domeniul științific, fie a influenței sale asupra culturii populare. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vom aborda diverse aspecte legate de Ștefan I, de la originea și evoluția sa până la implicațiile sale în lumea de azi. De asemenea, vom aprofunda în dezbaterile și discuțiile care au apărut în jurul Ștefan I și vom examina rolul acesteia în contextul contemporan. Acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare și completă despre Ștefan I, devenind o sursă valoroasă de informații pentru toți cei interesați să înțeleagă acest subiect în profunzime.

Ștefan I

Domn al Moldovei
Date personale
Născutcirca 1364
Decedatînainte de 28 noiembrie 1399
Înmormântatbiserica „Sfântul Nicolae” de la mănăstirea Bogdana​ Modificați la Wikidata
PărințiRoman I
Frați și suroriMihail, Iuga Ologul, Bogdan, Alexandru cel Bun
Ocupațiepolitician
conducător​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriDomn
Familie nobiliarăDinastia Mușatinilor
Domn al Moldovei
Domniedecembrie 1394 – înainte de 28 noiembrie 1399
PredecesorRoman I
SuccesorIuga Ologul
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ștefan I (n. c. 1364 - d. înainte de 28 noiembrie 1399) a fost domn al Moldovei în perioada decembrie 1394 - înainte de 28 noiembrie 1399.[1]

Analizele ADN recente au dovedit că a fost fiul cel mare al lui Roman I din prima căsătorie a acestuia cu o verișoară primară[2]. În acest fel, trebuie eliminată ipoteza că mama lui ar fi o lituaniancă din familia Koriatovici, din Podolia, a dinastiei Gedyminovici.[1][3][4]. A avut ca frați pe Mihail și Iuga, iar din a doua căsătorie a lui Roman I cu Anastasia, a avut frați vitregi pe Bogdan (1391-1404) și Alexandru.

Domnie

Prima mențiune documentară a domniei lui Ștefan I este datată la 6 ianuarie 1394 într-un act redactat la Suceava prin care noul domn anunță că am ocupat și ne-am așezat în voievodatul Țării Moldovei.[5][6]

A ajuns pe tron cu ajutorul lui Vladislav al II-lea Iagello, care-l preferă în defavoarea vărului său Roman, fiul lui Petru al II-lea. Astfel îi devine vasal regelui polon și îi promite ajutor împotriva oricărui dușman.[5][7]

Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg care avea pretenții de suzeranitate asupra Moldovei și care se afla în relații adverse cu Polonia organizează o expediție împotriva lui Ștefan I, trecând munții și asediază cetatea Neamțului, dar fără a o putea cuceri. În timpul retragerii, oastea ungurească a fost atacată și zdrobită de către Ștefan cu toată puterea poporului său[8], în februarie 1395, la Hindău, astăzi satul Ghindăoani, județul Neamț.[9]

Articol principal: Bătălia de la Ghindăoani
Mormântul lui Ștefan I în Mănăstirea Bogdana

A sprijinit cu trupe, ca aliat al polonezilor, bătălia dezastruoasă de lângă Vorskla (12 august 1399) împotriva tătarilor, unde oastea creștină a fost învinsă. Ștefan I nu a participat personal la această bătălie deoarece niciodată domnii Moldovei nu au condus personal unitățile trimise în ajutorul suzeranului lor, și cu atât mai puțin s-ar fi pus în fruntea celor trimise unui simplu aliat, și încă la depărtare atât de mare de țară.[10]

Ștefan I a murit când avea circa 35 ani, cândva înainte de 28 noiembrie 1399[11] și a fost înmormântat în Mănăstirea Bogdana din Rădăuți, iar pe piatra funerară amplasată de strănepotul său Ștefan cel Mare, la 20 mai 1480,[12] se amintește de victoria strălucită de la Hindău: bătrânul Ștefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindov, a biruit pe Jicmont craiul unguresc la Hindov.[13]

Referințe

  1. ^ a b Rezachevici 2001, p. 460.
  2. ^ Lia și Adrian Bătrâna, Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2012, p.204, 208
  3. ^ Documenta Romaniae Historica, A, I, p. 7
  4. ^ Costăchescu 1932, p. 612, 614.
  5. ^ a b Costăchescu 1932, p. 611-615.
  6. ^ Rezachevici 2001, p. 461.
  7. ^ Rezachevici 2001, p. 461-462.
  8. ^ Johannes de Thurocz, Cronica hungarorum, în Scriptores hungaricorum, Editura J.G. Schwandtner, Viena, 1746, p. 218
  9. ^ Rezachevici 2001, p. 462-463.
  10. ^ Rezachevici 2001, p. 464.
  11. ^ Rezachevici 2001, p. 464-465.
  12. ^ Rezachevici 2001, p. 465.
  13. ^ Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare, București, 1958, p. 255 - 256

Bibliografie

  • Costăchescu, Mihai (). Documentele moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, II. Iași. 
  • Rezachevici, Constantin (). Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I. Editura Enciclopedică. 

Legături externe

  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010

Vezi și


Predecesor:
Roman I
Domn al Moldovei
1394 – 1399 		Succesor:
Iuga Ologul