Adolf Ágai

În lumea de astăzi, Adolf Ágai a avut un rol fundamental în viața oamenilor. Impactul său a fost atât de semnificativ încât nu există nicio zonă care să nu fi fost atinsă de Adolf Ágai. Fie în sfera personală, profesională, socială, științifică sau tehnologică, Adolf Ágai a devenit un element cheie care ne modelează modul de viață. De-a lungul anilor, Adolf Ágai a stârnit interesul și curiozitatea indivizilor din toate categoriile sociale, generând nesfârșite cercetări, dezbateri și discuții în jurul sensului, importanței și sferei sale. În acest articol, vom explora în profunzime lumea lui Adolf Ágai, analizând influența acestuia în diferite contexte și descoperind relevanța sa în dezvoltarea umană.

Adolf Ágai
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Jánoshalma, Bács-Kiskun, Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
traducător
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[1] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din Viena
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Adolf Ágai (Rosenzweig, n. , Jánoshalma, Bács-Kiskun, Ungaria – d. , Budapesta, Austro-Ungaria) a fost un scriitor, jurnalist și editor maghiar de origine evreiască, de profesie medic. A fost renumit, printre altele, pentru editarea la Budapesta a revistei satirice Borsszem Jankó. Scria adesea sub pseudonimele Csicseri Bors sau Porzó. A fost membru al Societății literare Sándor Kisfaludy. A condus și cercul literar al „kagaliștilor”, din care făceau parte umoriști maghiari de toate confesiunile, și al cărui nume era inspirat de termenul „kahal” (comunitate evreiască, „kehilá”) - în pronunțarea lui rusească - de care abuza propaganda antisemită în vremea sa.

Biografie

Adolf Agai s-a născut în 1836 la Jánoshalma sau Jankovac în sudul Ungariei, ca fiu al unui medic evreu originar din Polonia sau Ucraina, care avea și el preocupări literare. Bunicul din partea mamei, „Don Itzhak", era evreu sefard vorbitor de limba ladino, care în anii 1830 fondase Sinagoga frencilor (adică a evreilor spanioli) din Budapesta. Tatăl acestuia, venit din Istanbul, se stabilise în Óbuda în vremea împăratului Iosif al II-lea.[3] Până la vârsta de 4 ani a copilărit la Orahovica, lângă Osijek, azi în Croația, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar și vorbea doar limba croată. După ce familia s-a mutat la Pécel, a învățat limba maghiară. Școala primară și liceul le-a făcut la Pécel, la Nagy Abony, la Pesta și la Nagykőrös. Apoi a studiat medicina la Universitatea din Viena.

Opere literare

  • Abrincs.150 jordány vicc 1879 (150 bancuri „iordănești”)
  • Az én dédatyámról (Despre străbunicul meu) 1907
  • Utazás Pestről - Budapestre (Călătorie de la Pesta la Budapesta, 1843-1907) 1912

Studii critice și recenzii

Note

  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ PIM authority]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ "Az én dédatyamról" citat în K.Frojmovics et al.(1999) p. 84, p. 320

Bibliografie

  1. hu Új magyar irodalmi lexikon („Noul dicționar literar maghiar”), vol. I., p. 17, Akadémiai Kiadó (Editura Academică), Budapesta, 1994, ISBN: 9630568055
  2. en K. Frojomovics, G. Komoroczy, V. Pusztai, A. Strbik, Jewish Budapest - Monuments, Rites, History, Central European University Press, Budapesta, 1999 (Budapesta evreiască - monumente, rituri, istorie)

Legături externe