În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Antimalaric, analizând impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale societății. De la origine până la relevanța sa astăzi, Antimalaric a captat atenția academicilor, a oamenilor de știință și a entuziaștilor deopotrivă. Vom afla despre evoluția sa în timp, precum și despre influența sa asupra culturii, politicii și economiei. Printr-o analiză detaliată, vom descoperi numeroasele fațete ale Antimalaric și importanța sa în contextul contemporan. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Antimalaric, abordând aspectele sale cele mai relevante și oferind o perspectivă multidisciplinară care să permită cititorului să-și aprecieze adevărata sferă de aplicare.
Antimalaric | |
![]() Structura chimică a chininei, primul antimalaric utilizat | |
Identificare | |
---|---|
Cod ATC | P01B ![]() |
Date clinice | |
Utilizare | tratamentul și profilaxia malariei |
Modifică date / text ![]() |
Antimalaricele (denumite și antipaludice) sunt medicamente antiparazitare, compuși de origine naturală sau sintetică, care sunt utilizați în tratamentul sau profilaxia malariei.[1][2] În prezent sunt utilizați încă agenți dezvoltați pe baza strucurilor chimice ale chininei și artemisineni, ambii fiind compuși de origine naturală.[2] Tratamentul malariei a dus la dezvoltarea unor agenți patogeni rezistenți la unele tratamente existente.[2] Așadar, noi molecule și strategii de terapie se află în studii.[2] De asemenea, nu sunt de neglijat reacțiile adverse asociate tratamentului antimalaric (de exemplu, apariția retinopatiei date de clorochină și anemiei hemolitice date de tafenochină).[3][4][2]
Pe lângă antimalaricele obișnuite (a se vedea clasificarea de mai jos), în tratamentul malariei se pot utiliza și antibiotice precum: doxiciclină, clindamicină, sulfadoxină (cu sau fără pirimetamină) și co-trimoxazol.[5]