Antimalaric

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Antimalaric, analizând impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale societății. De la origine până la relevanța sa astăzi, Antimalaric a captat atenția academicilor, a oamenilor de știință și a entuziaștilor deopotrivă. Vom afla despre evoluția sa în timp, precum și despre influența sa asupra culturii, politicii și economiei. Printr-o analiză detaliată, vom descoperi numeroasele fațete ale Antimalaric și importanța sa în contextul contemporan. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Antimalaric, abordând aspectele sale cele mai relevante și oferind o perspectivă multidisciplinară care să permită cititorului să-și aprecieze adevărata sferă de aplicare.

Antimalaric

Structura chimică a chininei, primul antimalaric utilizat
Identificare
Cod ATCP01B  Modificați la Wikidata
Date clinice
Utilizaretratamentul și profilaxia malariei

Antimalaricele (denumite și antipaludice) sunt medicamente antiparazitare, compuși de origine naturală sau sintetică, care sunt utilizați în tratamentul sau profilaxia malariei.[1][2] În prezent sunt utilizați încă agenți dezvoltați pe baza strucurilor chimice ale chininei și artemisineni, ambii fiind compuși de origine naturală.[2] Tratamentul malariei a dus la dezvoltarea unor agenți patogeni rezistenți la unele tratamente existente.[2] Așadar, noi molecule și strategii de terapie se află în studii.[2] De asemenea, nu sunt de neglijat reacțiile adverse asociate tratamentului antimalaric (de exemplu, apariția retinopatiei date de clorochină și anemiei hemolitice date de tafenochină).[3][4][2]

Pe lângă antimalaricele obișnuite (a se vedea clasificarea de mai jos), în tratamentul malariei se pot utiliza și antibiotice precum: doxiciclină, clindamicină, sulfadoxină (cu sau fără pirimetamină) și co-trimoxazol.[5]

Clasificare

Aminochinoline
Metanol-chinoline

Sescviterpene

Altele

Note

  1. ^ Antimalaric” la DEX online
  2. ^ a b c d e Ashley, Elizabeth A.; Phyo, Aung Pyae (). „Drugs in Development for Malaria”. Drugs. 78 (9): 861–879. doi:10.1007/s40265-018-0911-9. PMC 6013505Accesibil gratuit. PMID 29802605. 
  3. ^ Mittra, Robert A.; Mieler, William F. (). Ryan, Stephen J.; Sadda, SriniVas R.; Hinton, David R.; Schachat, Andrew P.; Sadda, SriniVas R.; Wilkinson, C. P.; Wiedemann, Peter; Schachat, Andrew P., ed. Retina (ed. Fifth). W.B. Saunders. pp. 1532–1554 – via ScienceDirect. 
  4. ^ „Updating the WHO G6PD classification of variants and the International Classification of Diseases” (PDF). www.who.int. . Accesat în . 
  5. ^ Gaillard, T., Madamet, M., Tsombeng, F.F. et al. Antibiotics in malaria therapy: which antibiotics except tetracyclines and macrolides may be used against malaria?; Malar J 15, 556 (2016). doi:10.1186/s12936-016-1613-y