Mașină de vânt (instrument muzical)
În acest articol vom explora Mașină de vânt (instrument muzical) și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Vom aprofunda în diferite perspective și analize pentru a înțelege mai bine influența acesteia asupra societății, economiei, politicii și culturii. Mașină de vânt (instrument muzical) a fost subiect de studiu și dezbatere de-a lungul istoriei, iar relevanța sa rămâne fundamentală astăzi. Prin acest articol, ne propunem să examinăm modul în care Mașină de vânt (instrument muzical) a modelat și continuă să modeleze lumea noastră și cum putem înțelege și aborda provocările și oportunitățile sale în viitor.
Mașina de vânt sau eolifonul (în franceză éoliphone, în germană Windmaschine) este un instrument muzical pentru efecte, aparținând grupului de idiofoane de frecare care este folosit în muzică și teatru pentru a imita zgomotele vântului și furtunii.[1]
Construcție și tehnică de folosire
Mașina de vânt este un instrument alcătuit dintr-un cilindru rotativ orizontal de lemn prevăzut cu șipci montate pe generatoarea cilindrului, care antrenat de o manivelă acționată manual freacă o bucată de țesătură din tafta sau alte materiale textile similare, întinsă pe un stativ de lemn ca o centură în jurul cilindrului, făcând-o să vibreze. În funcție de viteza de rotație a cilindrului, se obțin sunete asemănătoare rafalelor de vânt, cu înălțimi și intensități variabile.
Sunetul emis de o mașină de vânt poate fi influențat și de densitatea țesăturii care acoperă cilindrul.[1][2]
În orchestră, mașina de vânt face parte din instrumentele de percuție și, prin urmare este mânuită de percuționiști.
Notele muzicale sunt pe o linie orizontală fără portativ.[3]
Lucrări clasice care folosesc instrumentul
- Richard Strauss: poemul simfonic Don Quijote prntru violoncel, violă și orchestră op. 35, Eine Alpensinfonie, Die ägyptische Helena, Die Frau ohne Schatten
- Gioachino Rossini: Bărbierul din Sevilla
- Giuseppe Verdi: Rigoletto (aici numită „mașină de tunet”)
- Richard Wagner: Olandezul zburător
- Ralph Vaughan Williams: Simfonia Antarctica
- Ferde Grofé: Suita Grand Canyon
- Olivier Messiaen: Des canyons aux étoiles..., Saint François d'Assise, Éclairs sur l'au-delà...
- Maurice Ravel: Daphnis și Chloe, L'Enfant et les sortilèges
- Giacomo Puccini: Fata din Far-West
- Gyorgy Ligeti: Le Grand Macabre (operă, 1974-1977)
- Benjamin Britten: Noye's Fludde
- Michael Tippett: Simfonia nr. 4
- Jerry Goldsmith: The Blue Max (1966)
- Philip Sparke: Muzica Sferelor
- Roger Cichy: Primele zboruri
- Jean-Philippe Rameau: Les Boréades
- Fazıl Say: Symphony No 3 Universe
Note
- ^ a b Adato, Joseph; Judy, George (). The Percussionist's Dictionary. Melville, NY: Belwin-Mills. p. 65. ISBN 0-910957-28-2. OCLC 12096511.
- ^ Blades, James (). Percussion Instruments and Their History (ed. Rev.). Westport, CT: Bold Strummer. pp. 394–395. ISBN 978-0-933224-71-1. OCLC 28230162.
- ^ Bărbuceanu, Valeriu, Dicționar de instrumente muzicale, București, 2014: Editura Muzicală GRAFOART, p. 244;
Bibliografie
- Bărbuceanu, Valeriu, Dicționar de instrumente muzicale, București, 2014: Editura Muzicală GRAFOART, 480 pag., ISBN 978-606-8486-86-4;
Vezi și
- en Wind Machine / Aeliophone (accesat la 30 octombrie 2022)
Legături externe
Materiale media legate de Mașină de vânt la Wikimedia Commons