Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara

În acest articol, vom aprofunda subiectul Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara, explorând diferite perspective și aspecte care ne vor ajuta să înțelegem impactul și importanța sa astăzi. De la origine până la relevanța sa în diverse domenii, Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara a fost subiect de interes și dezbatere de către experți și publicul larg. Vom analiza evoluția acestuia în timp, precum și influența asupra societății și relevanța sa în diferite domenii, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara. Prin acest articol, ne propunem să aruncăm lumină asupra acestui subiect și să oferim o privire profundă și iluminatoare care să permită cititorului să aibă cunoștințe și înțelegere mai mari despre Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara.

Domul romano-catolic

Domul romano-catolic din Timișoara după renovare
Informații generale
ConfesiuneRomano-catolic
HramSfântul Gheorghe  Modificați la Wikidata
Jurisdicție religioasăDieceza de Timișoara  Modificați la Wikidata
TipCatedrală
Date despre construcție
Stil arhitectonicBaroc
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Localizare
Domul romano-catolic se află în România Timișoara
Domul romano-catolic
Domul romano-catolic
Monument istoric
AdresaPiața Unirii 12, municipiul Timișoara[1]
Edificare
Data finalizării1774
Stare de conservarefoarte bună
Materialecărămidă, decorații din piatră și stuc
ProprietarBiserica Romano-Catolică
Clasificare
Cod LMITM-II-m-A-06176
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Interior

Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara sau Domul Romano-Catolic este catedrala Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara și unul din monumentele emblematice ale orașului. Edificiul are hramul Sfântului Gheorghe și a fost construit între anii 1736–1774.

Istoric

Construcția a durat peste 2 decenii, în 2 etape: 1736-1751 și 1755-1774. Monumentul este realizat în stil baroc din cărămidă și are decorații din piatră și stuc. Turlele au o înălțime redusă, determinată de apropierea zidului cetății. Interiorul este bogat și somptuos, remarcându-se cele 9 altare decorate în stil baroc și rococo, sculptate de vienezul Johan Müller, împodobite cu icoane vechi, orga construită în 1908 de Leopold Wegenstein, dar si ușile de stejar ornamentate cu grilaje din nichel pur. Domul Romano-Catolic (Catedrala Romano-Catolică) este considerat a fi cea mai unitară și reprezentativă construcție barocă a Timișoarei și una dintre cele mai valoroase existente în Banat.

Proiectul inițial, posibil a fi realizat de Joh. Jacob Schelblauer (consilier al orașului Viena), a fost materializat între anii 1736 și 1774, iar execuția arată, în ciuda celor patru constructori (Kaspar Dissel, Johann Lechner, Carl Alexander Steinlein, Johann Theodor Kostka), ce s-au succedat la conducerea lucrărilor, o stăpânire perfectă a tehnicilor barocului. La decorația interioară au participat artiști renumiți ca Michael Angelo Unterberger (pictor și director al Academiei artelor frumoase din Viena), la pictarea altarului principal (1754), sculptorul vienez Johann Joseph Rossler, prin statuile sfântului Carol Boromeus (în stânga altarului), a sfintei Tereza de Ávila (în dreapta altarului) și a perechii de heruvimi care domină ornamentația din partea centrală a altarului, precum și Johann Schopf (1772), la decorarea altarelor laterale.

Prezent

Serviciile liturgice se desfășoară în limbile română, maghiară, germană, bulgară și croată.

Cripta

În cripta catedralei sunt înmormântați episcopii Diecezei de Cenad din secolul al XVIII-lea până în secolul XX, începând cu Nikola Stanislavich.

Note

  1. ^ Monuments database,  

Bibliografie

  • Hans Diplich, Die Domkirche in Temeswar. Ein Beitrag zu ihrer Baugeschichte. Mit 69 Abbildungen, Verlag des Südostdeutschen Kulturwerkes, München, 1972.
  • Martin Roos, Die Kathedrale zum Heiligen Georg zu Temeswar, 2 vol., Temeswar, 2021.

Vezi și

Legături externe