În lumea de astăzi, Palatul Dejan a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru o mare varietate de oameni. De la relevanța sa în sfera profesională până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, Palatul Dejan a captat atenția persoanelor de toate vârstele și ocupațiile. Cu o istorie fascinantă și un viitor promițător, Palatul Dejan este un subiect care merită să fie explorat în profunzime. În acest articol, vom examina cele mai relevante aspecte ale Palatul Dejan și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții, oferind o imagine de ansamblu care va servi ca bază pentru înțelegerea importanței și posibilelor repercusiuni ale acestuia.
Palatul Dejan | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 45°45′22″N 21°13′52″E / 45.756052°N 21.231092°E |
Localitate | Timișoara, Timiș ![]() |
Țara | ![]() ![]() |
Adresa | Str. Proclamația de la Timișoara, nr. 5[1] |
Edificare | |
Stil arhitectural | neoclasic[2][3] |
Tip | palat |
Data începerii construcției | 1735[2] |
Stare de conservare | foarte bună |
Materiale | cărămidă |
Beneficiar | Deschann de Hansen[2] |
Clasificare | |
Cod LMI | TM-II-m-A-06162 |
Modifică date / text ![]() |
Palatul Dejan sau Deschan, cunoscut și sub numele de Palatul Scherter este un edificiu din Timișoara construit în 1735 de către consilierul Deschan în stil neoclasic.
Numele acestuia provine de la familia de origine franceză de Jean care ulterior și-a schimbat numele în Deschann de Hansen.[2][3] Mai târziu aici a luat ființă primul bazar din Timișoara. Pentru mult timp numele de referință pentru timișoreni a fost „Bazarul”.[3]
În 1802 a fost supraetajat, unde în 1830 la etajul I a fost amenajat un cazinou.[3][4]
Palatul a fost retrocedat după revoluție iar în ultimii ani a schimbat proprietarul și a fost complet renovat. În prezent în interiorul lui se găsesc spații comerciale.[3][5]