Parcul Botanic din Timișoara

În acest articol vom vorbi despre Parcul Botanic din Timișoara, un subiect care a fost subiect de dezbatere și discuție de-a lungul anilor. Parcul Botanic din Timișoara este un subiect de mare relevanță în societatea actuală, deoarece afectează diferite domenii ale vieții de zi cu zi, cum ar fi sănătatea, politica, cultura și economia. De-a lungul istoriei, Parcul Botanic din Timișoara a jucat un rol fundamental în formarea identităților și în construirea comunităților. În acest sens, este important să analizăm impactul pe care Parcul Botanic din Timișoara l-a avut în diferite contexte și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. Prin acest articol ne propunem să abordăm diferite perspective și aspecte legate de Parcul Botanic din Timișoara, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.

Sectorul Sistematica plantelor al Parcului Botanic din Timisoara

Parcul Botanic din Timișoara, denumit de localnici și Grădina Botanică, este gândit ca un parc dendrologic și a fost înființat în perioada 1986–1990 de către arhitectul Silvia Grumeza.[1] Acesta este situat în imediata vecinătate a fostei cetăți și cuprinde în prezent 218 specii de plante.[2]

Istoric

Arhitectul Silvia Grumeza a elaborat primul plan al acestui proiect în 1966. În perioada 1986–1990 a urmat plantarea a peste 1.650 de specii de plante de proveniență diversă: parcuri din țară, colecții particulare și schimburi internaționale de semințe.[1] În 1995 a fost pentru prima dată declarat rezervație științifică, cu scopul de a proteja flora locală și exotică.[3]

Descriere

Parcul are utilitate științifică, didactică, educativă și recreativă, pe timp de vară fiind scena unor activități de artă. Având o suprafață de 9,8 ha, a fost împărțit pe mai multe sectoare:[2]

  • sectorul Flora ornamentală (1,6 ha), cu subsectorul Colecția de trandafiri;
  • sectorul Flora și vegetația României (2,4 ha), cu subsectorul Flora Banatului;
  • sectorul Flora regiunii mediteraneene (0,6 ha);
  • sectorul Flora Americii (1,8 ha);
  • sectorul Flora Asiei (1 ha), cu subsectorul Grădina japoneză;
  • sectorul Sistematica plantelor (0,7 ha);
  • sectorul Flora medicinală (0,25 ha);
  • sectorul Flora tropicală – serele (0,1 ha).

Note

  1. ^ a b Daliana Iacobescu (). „Parcul Botanic”. Merg.În. 
  2. ^ a b „Grădina Botanică”. Direcția de Mediu a municipiului Timișoara. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Parcul Botanic, Timișoara”. Welcome to Romania. 

Legături externe